- Ce v-a determinat să intrați în cursa pentru primăria Reșița?
Neputinţa altora, neîncrederea mea că „soarta Reșiței şi a reşiţenilor” nu se va schimba în bine în viitorul apropiat! Cetatea de pe Bârzava are nevoie, în gestionarea social-administrativă viitoare a ei, de un suflu nou, de oameni noi. Nu mai este timp de aşteptare. Nu mai este timp de pierdut. Este nevoie de o rapidă şi sigură stare de înnoire, de dezvoltare, de o clară reaşezare a municipiului nostru în ierarhia marilor şi prosperelor oraşe ale României. Reşita trebuie să-şi recapete statutul de altădată, simbolul de oraș-emblemă în siderurgia şi industria naţională, şi chiar, europeană! Primăria Reşita are nevoie în conducerea şi administraţia ei de cetăţeni curajoşi, cinstiţi, performanţi, morali, cu simţul patriotismului local înnăscut şi nu cumpărat, necorupţi şi fără frică de DNA; are nevoie de cetăţeni reprezentativi şi corecţi , competenţi şi responsabili, demni şi nepătaţi, adevăraţi cărăşeni-reşiţeni, cu frica lui Dumnezeu în suflet, cu simţul datoriei faţă de concetăţenii lor integru şi indiscutabil. Ne-am săturat de penali, de mincinoşi, de incapabili şi de vânzători de iluzii deşarte! De oameni care ne-au înglodat în datorii. Anul 2016 este un an de răscruce, de cumpănă în viaţă, activitatea şi traiul reşiţenilor, şi unul de fapte concrete în dezvoltarea, împlinirea, cosmetizarea şi reaşezarea simbolică a orasulului de pe Bârzava pe blazonul ţării.
- Care considerați că sunt ”punctele tari” și ”punctele slabe” ale municipiului?
Reşita a fost, pur şi simplu, devastată în ultimul sfert de secol. Se vede acest lucru la orice pas…Cei care au fost la conducerea ei au transformat-o, practic, aproape într-o ruină din punct de vedere economic şi industrial… Din păcate! Între „punctele tari” aş aminti trecutul Reşiţei de oraş superindustrial, de citadelă în deplină dezvoltare până în 1989. O parte din „generaţia de aur” a reşiţenilor trăieşte şi este încă prezentă în viaţa oraşului – un mare avantaj. Reactivarea lor, prin solicitarea acestora privind experienţa trecută, acumulată, cred că ar fi benefică şi de mare ajutor în redresarea viitoare a oraşului. Apoi, m-aş referi la infrastructură care, ar putea fi „revitalizata”- bineînţeles pe principii complet moderne, eficiente şi nepoluante. Existenţa Universităţii ”Eftimie Murgu” este un alt mare beneficiu pentru oraş. Şi nu în ultimul rând, trebuie amintit avantajul geografic, aşezarea, care poate face din Reşita oraşul turistic cel mai important din vestul ţării (este destul să priveşti împrejurimile Resitei şi-ţi dai seama imediat de avantajul enorm creat de natură pentru realizarea acestui proiect privind posibilităţile turistice ale fostei „Cetăţi de foc”). „Puncte slabe”? Da, ele există… Dacă suntem sinceri, recunoaştem că la ora actuală există mai multe puncte „slabe” decât puncte „tari” în ceea ce priveşte starea existentă şi de dezvoltare a oraşului. Reşita a ajuns la ora aceasta un oraş care alunecă pe panta depopularizării. Pe zi ce trece devine tot mai îmbătrânit, tot mai „pensionar”. Tinerii reşiţeni , neavând locuri de muncă, încă din anii adolescenţei pleacă spre alte meleaguri – fie româneşti, fie străine. Acest aspect reprezintă o mare durere, o mare tragedie pentru Reşita actuală, dar şi mai mare pentru o Reşită viitoare. Apoi, ca dezavantaj, aş aminti poziţia mai „ascunsă” a oraşului. Faptul că Reşita nu se găseşte situată pe artera principală a vestului ţării şi în legătură directă cu vestul european este un destul de mare dezavantaj, din toate punctele de vedere ( creearea unei artere moderne de circulaţie, de legatură – acest lucru intrând în sarcina Consiliului Judeţean CS – ar reduce enorm din, să zicem, „handicapul de poziţie” al municipiului. Ar „deschide” oraşul!). Un alt punct slab, în opinia mea, este dezinteresul multor cetăţeni privind viitorul Cetăţii…
- Care condiderați că sunt atuu-rile dv. față de ceilalți candidați?
Poate nu multe, dar esenţiale. Eu am trăit 27 de ani în Vest, în Germania, într-un oraş exact cu ”profilul” Reşiţei – cetate siderurgică ( Duisburg). Am văzut cum acel oraş, parte destructurat din punct de vedere industrial, s-a transformat peste noapte într-un oraş mixt: oraş industrial-turistic! Aşadar, eu am deja un model reprezentat clar în viziunea mea – unul realizabil, palpabil, concret. Apoi, sunt un om care are o experienţă extraordinară de viaţă şi activitate desfăşurate în echipă, lucrând între oameni şi pentru oameni. Şi în ţară şi în străinătate. Am condus vremelnic doua clinici universitare mari din Germania. (Fără a jigni pe cineva, cred că nu mulţi compatrioţi de-ai noştri se pot lăuda cu o asemenea performanţă!). Aşadar, activitate managerială cunosc, chiar şi dacă nu una de anvergură. Intervenţiile chirurgicale sunt într-un fel, …proiecte. Mai mici ori mai mari. Pe aproape toate le-am dus la bun sfârşit. Munca mea nu a cunoscut „hiatusuri” de slăbiciune, de neîndrăzneală, de delăsare. Cred că lupta cu moartea este mai grea decât cea cu hoţia, corupţia şi sărăcia! Banul nu m-a interesat niciodată. Nici măcar o singură dată în cariera mea nu am acceptat „şpaga” vreunui pacient ( ştiu, e ceva de necrezut pentru timpurile noastre…dar realitatea e realitate!). În plus, nu ştiu să mint, nu ştiu să fur, nu am fost niciodată certat cu legea. Nu sunt corupt, nici şantajabil. Ceea ce am realizat am realizat prin muncă cinstită şi asiduă. Permanentă. DNA nu ştie şi nici nu va şti vreodată că eu exist! În plus, eu nu am făcut niciodată parte din „sistem”, nu m-am intersectat cu „metehnele” lui.
- Vă rugăm să enumerați, sintetic, principalele elemente cuprinse în programul dv. de candidat la primărie.
Sunt multe, greu de explicat în câteva rânduri. Totul aproape că trebuie luat de la început… Le-am clasificat, pentru inţelegere şi sistematizare, în trei categorii:
1. Cele economice, sociale, culturale. Crearea de locuri de muncă. Reevaluarea întreprinderilor restructurate, revitalizarea şi dezvoltarea lor. Crearea de noi obiective economice prin atragerea de firme şi societăţi productive. Punerea accentului pe investiţii – guvernamentale, autohtone şi străine.( Încerc „înfrăţirea” Reşiţei cu Duisburg).
Accesarea şi asimilarea de fonduri europene, la cuantumul lor maxim. Mai mult de jumătate din proiectele de dezvoltare ale municipiului trebuie să fie finanţate prin bani europeni. Înfiinţarea şi funcţionarea permanentă în cadrul primăriei a birourilor de consultanţă privind accesarea de fonduri europene, la care să aibă acces orice locuitor al Reşiţei.
Împreună cu Consiliul Judeţean Caraş-Severin trebuie reevaluată, îmbunătăţită şi modernizată asistenţa medico-sanitară a Reşiţei şi a judeţului. Unităţile sanitare şi spitaliceşti din municipiu trebuie să ajungă imediat la standarde europene. Acelaşi lucru privind serviciul de urgenţă.
Modernizarea şcolilor şi a grădiniţelor. Înfiinţarea de grădiniţe noi dacă numărul copiilor impune acest lucru.
Universitatea „Eftimie Murgu”trebuie să-şi păstreze identitatea şi autonomia.
Construcţia de locuinţe noi – după necesitate.
Crearea în împrejurimile oraşului al unui parc fotovoltaic cu avantajele ulterioare, inerente.
2. Probleme privind cosmetizarea, funcţionarea, curăţenia şi înfrumuseţarea oraşului. Anveloparea blocurilor. Modernizarea bulevardelor. Modernizarea şi eficientizarea mijloacelor de transport în comun. Crearea de zone de recreere şi agrement, locuri de joacă pentru copii, ştrand municipal, etc. Dezvoltarea infrastructurii pentru un adevărat şi autentic oraş turistic. Sportul în general, fotbalul în special, trebuie să fie preocupări serioase ale noii conduceri municipale. Grijă permanentă privind tineretul reşiţean.
3. Probleme ce se adresează direct locuitorilor oraşului. Taxele şi impozitele cetăţenilor trebuie să fie în concordanţă cu câştigurile şi veniturilor lor, precum şi impunerea unei similitudini cu oraşe de aceeaşi categorie. Este inacceptabil că cetăţenii Reşiţei să plătească taxe şi impozite ”neruşinate”. Transparenţă totală în activitatea Primăriei. Celeritatea rezolvării problemelor cetăţenilor. Schimbarea imediată a atitudinii de lucru şi de comunicare a personalului Primăriei cu cetăţenii, pe bază de respect reciproc. Facilităţi pentru pensionari şi pentru locuitorii Reşiţei cu venituri mici, sub pragul obligatoriu asigurării unui trai decent şi firesc.
Voi fi în permanenţă în contact nemijlocit cu locuitorii Reşiţei pentru a-i asculta şi a-i ajuta în asanarea necazurilor lor, veghind asupra sănătăţii, drepturilor, prosperităţii, traiului fără de mari griji – stări pe care, sunt convins, fiecare concetăţean , reşiţean, de-al meu , le merita din plin.
- Cum vedeți municipiului la sfârșitul mandatului dvs.?
Un alt oraş. Un oraş pe drumul modernizării şi europenizării. Cel puţin jumătate din proiectele mele la sfârşitul mandatului trebuie să fie realizate. Partea turistică a oraşului ( „Orăşelul turistic”) terminată complet. Bulevardele modernizate. Transportul în comun modernizat, locuri de parcare suficiente. Blocurile în parte anvelopate. Cartierele mărginaşe şi localităţile asimilate, cu toate străzile asfaltate; apă potabilă şi canalizare pentru fiecare casă. Fiecare cartier mărginaş trebuie să aibă aspectul, imaginea unui mic centru civic. Oraşul în întregime va fi cosmetizat, curat, frumos, cu multe zone verzi şi de recreere. Nici un „areal” reşiţean nu trebuie să rămână neîngrijit, lăsat în paragină. Existenţa multor spaţii de joacă pentru copii. Existenţa unui ştrand municipal. Întreaga arhitectură a oraşului va fi schimbată. Într-un cuvânt: Reşita va deveni un oraş modern, atractiv şi primitor, care , sper, în anii care vor veni să atragă tot mai mulţi cetăţeni români pentru a-i face locuitorii lui de viitor. Aşa să ne ajute Dumnezeu!