Sistemul binar de stocare a datelor ar putea intra în amurg în curând, susțin specialiștii în domeniu. Și nu e vorba încă de calculatorul cuantic. De fapt, este evident că domeniul informatic și digital a înregistrat cea mai explozivă evoluție în ultima vreme, multe dintre realizări ținând parcă de domeniul science-fiction-ului. Chiar dacă pare deocamdată puțin probabil, s-a și glosat mult pe marginea ideii că de fapt tehnologia computerelor ar fi fost livratã umanității de către o inteligență extraterestră. Inventarea tranzistorului și a microcipului a eliminat toate monstruozitățile mecanice care se anunțau a fi construite de mințile inginerești ale umanității. Calea tehnologiei digitale a scurtat enorm drumul către civilizația avansată, ducând la o serie de sisteme de comunicație și stocare a datelor fãrã precedent. Sistemele de computere permit acum simulări extraordinare, în mai toate domeniile, de la cel industrial până la astronomie, meteo, media etc., ceea ce nici nu puteam visa cu câțiva ani în urmă. Iar cursa către sisteme tot mai complexe și masive, din punct de vedere al capacității de stocare a informației continuă.
Dacã ne referim la discurile optice, numai, acestea erau, până acum, inscripționate în cod binar, cu două semne: 0 și 1. O nouă tehnologie, însă, denumită MODS (Multiplexed Optical Data Storage) se bazează pe o idee simplă, desprinsă din epoca discurilor de pickup: modificarea unghiului de reflexie a razei laser care citește discurile. Datoritã faptului că pot fi recunoscute 332 de feluri de reflexie, și fiecare poate fi interpretat ca un cod de sine stătător, capacitatea de stocare a unui disc obișnuit e posibil sã fie mărită până la 1 terrabytes (1024 gigabytes). Tradusă în timp, această valoare înseamnă nu mai puțin de 472 ore (peste 19 zile) de înregistrare video! Asta în timp ce CD-urile obișnuite au de regulă o capacitate de stocare de circa 700 de megabytes, adică vreo 80 de minute de înregistrare, dacă materialul nu e foarte comprimat. Doar DVD-urile (Digital Video Disc) beneficiază de o capacitate mai mare de înregistrare – ceva peste 4 gigabyts –, fapt care permite redarea în condiții mult mai bune de calitate a materialelor video, care nu mai trebuie comprimate și decomprimate, așa cum se întâmplă acum cu CD-urile. Dar, spre fericirea caselor de discuri și a studiourilor de film, încă nu există un player care să poată decodifica în timp real fluxul de informații, cu toate cã problema va fi rezolvatã pânã cel târziu în 2015, după cum susțin cercetătorii. Mai trist e că, în informațiile care parvin pe diferite canale de la institutele de cercetare din domeniu, se trece nonșalant peste amănuntul că tehnologia unui super CD de un terrabyte a fost pusă la punct de un român.
Sursa foto: 1080p.ro