Scufundătorul economiei româneşti

Există mari şanse ca acest guvern să rămână în istorie drept distrugătorul economiei româneşti. În isteria sa de a aduna cu orice preţ bani la buget, actualul cabinet dă organelor fiscale nişte puteri nelimitate, instituind un fel de teroare fiscală. Am mai scris, aici, despre maşini, girofare, uniforme, coloane. Ca şi pecheziţiile DNA, totul ţine de lovituri de imagine, de telejustiţie şi de un circ ieftin. Repet până la saţietate: nu ne opunem legii! Orice român trebuie să fie bun plătitor de taxe, de impozite, pentru că numai aşa vom avea un stat puternic. Doar că aceste lucruri trebuie să se petreacă discret, profesionist, cu mijloace de retorsiune moderate, nu cu teroare. Şi apoi, aşa cum îi ştim pe guvernanţi, cine ne garantează că banii sunt folosiţi cum trebuie? Că în dezvoltarea României nu se prea văd. Italia a încercat, cu nişte ani în urmă, ceva asemănător, dând puteri aproape nelimitate Finanţelor. Rezultatul a fost că acel guvern n-a reuşit decât să distrugă întreprinderile mici şi mijlocii, motorul oricărei economii sănătoase. Aşa se va întâmpla şi la noi. Firavele IMM-uri vor închide porţile, lăsând loc, evident, multinaţionalelor, care repatriază valuta. Şi care nu contribuie la economia românească decât cu nişte joburi plătite cu doi lei (mă refer aici în special la supermarket-uri).
Iar năzbâtiile par să nu se mai termine. În Monitorul Oficial din 30 aprilie 2015, a fost publicat un ordin al Ministrului Finanţelor privind aprobarea Registrului cu banii personali ai salariaţilor ce deservesc unităţile cu case de marcat fiscale. Se instituie şi obligaţia notificării autorităţii fiscale în termen de cinci zile lucrătoare de la apariţia acestui ordin, adica până la finele săptămânii următoare. Documentul instituie modelul Registrului de bani personali ce trebuie ţinut de către persoanele ce efectuează vânzări de bunuri sau prestări de servicii direct către populaţie, utilizând case de marcat fiscale. Registrul acesta se prezintă sub forma unui caiet cu pagini A4, ce trebuie numerotat crescător, pe ultima filă semnând administratorul sau înlocuitorul de drept al acestuia. În Registrul banilor personali, se completează zilnic, la începutul programului de lucru, de către salariaţii operatorului economic, “aferenţi unităţii de vânzare a bunurilor/prestare a serviciilor”. Multe aspecte sunt încă neclare. Acest registru nu se înregistrează la ANAF dar finanţele trebuie notificate despre introducerea lui. Nu există un model de notificare. Registrul nu are un regim fiscal special.
Ce spuneţi de asta? E drept că, în anumite magazine, exista şi mai demult o procedură asemănătoare, dar nu atât de extinsă şi nu obligatorie. Ea era destinată a tăia din posibilul elan al angajaţilor spre diverse ciubucuri. Acum, însă, să mai încarci firmele şi angajaţii şi cu asemenea procedee umilitoare, parcă e deja prea mult. Să te scotoceşti în fiecare dimineaţă prin portofel, declarîndu-ţi mărunţişul de prin buzunare, face parte dintr-un scenariu Big Brother de prost gust.
Parcă văd că cei de la ANAF vor deveni în curând eroi de film, li se vor dedica romane şi poezii. Mă tem, însă, că nu vor fi „băieţii buni”. Dincolo de glumă, acest guvern face un joc periculos, încercând, chipurile, să pună ordine în fiscalitatea naţională. Rezultatul, repet, va fi anihilarea sectorului IMM. Şi ne întrebăm, până la urmă, aşa-zişii social-democraţi ai lui Ponta de unde vor mai împărţi către electorat diversele pomeni? Întrebare retorică, desigur…

Exit mobile version