Criza refugiaţilor şi criza de nervi

Röszke, 2015. január 9. Rendőrök és polgárőrök álltal elfogott, Szerbia irányából érkező illegális határátlépőt vizsgálnak át Röszke határában 2015. január 9-én. A menekültek embercsempészek segítségével lépik át Magyarország határát, amely egyben az EU schengeni határvonala is. MTI Fotó: Koszticsák Szilárd

Criza refugiaților divizează Europa. “Liderii politici” europeni par a fi luaţi prin surprindere de acest fenomen, demn doar de Exodul biblic condus de Moise, şi nu găsesc soluții!  Populiștii urlă că e „o invazie”. Se construiesc garduri, ziduri și obstacole, iar acordul Schengen e declarat defunct. Trebuie știut însă că toată isteria e declanșată de un număr de refugiați, care, ca pondere în populația Uniunii Europene, arată ridicolul discursului european în comparație cu alte state mult mai sărace. O adevărată criză de nervi la toate nivelurile discursului public.
După imaginile emoţionale de săptămâna trecută, de luni, Europa negociază şi, mai ales, se consultă. Ieri, în Parlamentul de la Bucureşti s-a discutat, disonant, despre refugiaţi, uitându-se că românii, europeni geografic, au fost, până mai ieri, ţinta hulii europenilor de “rangul 1”! Astăzi, Europa discută şi negociază cifre şi cote, impuse sau voluntare, de parcă puhoiul poate fi oprit de bucăţi de hârtie şi birocraţi de carton…
România ar urma să primească peste 6.300 de solicitanţi de azil, conform unei noi scheme de cote pentru ţările membre stabilită de Comisia Europeană, potrivit unei surse europene citate luni de Reuters. Conform propunerii precedente a CE, din luna mai, România ar fi urmat să primească 1.705 solicitanţi de azil, dintr-un total preconizat de 40.000. Însă, noua schemă prevede că în România ar trebuie să fie relocaţi alţi 4.646 de refugiaţi, dintr-un total suplimentar de 120.000. Astfel, dacă liderii europeni vor fi de acord cu noua schemă, România ar urma să primească în total 6.351 de solicitanţi de azil, dintr-un total estimat de 160.000.
România a comunicat, la începutul lunii iulie, că poate să primească 1.785 de refugiaţi, 1.705 care se află deja în UE şi 80 de refugiaţi care vor fi relocaţi, aduşi din tabere tranzitorii din afara UE, a spus preşedintele Klaus Iohannis. Şi restul? Restul… să mai aştepte era răspunsul dintr-o glumă la modă, ca şi cum şeful statului ar împărţi bilete la film!
Conform noilor cote naţionale stabilite de Bruxelles, Germania va primi peste 40.000 şi Franţa peste 30.000 din totalul de 160.000 de solicitanţi de azil care ar urma să fi relocaţi din Italia, Grecia şi Ungaria. Preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker urmează să dezvăluie miercuri noile propuneri. Oficiali europeni au afirmat că Juncker va propune relocarea a 120.000 de persoane în plus faţă de cele 40.000 de persoane propuse anterior de Comisie pentru a fi redistribuite.
Poliţia ungară a capturat de la începutul anului 169.337 imigranţi ilegali şi 955 de traficaţi de persoane, în timp ce Biroul de imigraţie ungar a înregistrat 157.746 de migranţi, a anunţat marţi directorul adjunct al instituţiei, Attila Kiss, transmite MTI. Numai în cursul zilei de luni, poliţia a reţinut 2.706 de migranţi, printre care 660 de copii, care au intrat ilegal în Ungaria. În cazul lor, autorităţile ungare aplică procedura standard pentru trecere ilegală a frontierei. Tot luni, în Ungaria au fost prinşi 12 traficanţi de persoane.
Germania, putere economică europeană, este în măsură să primească jumătate de milion de refugiaţi pe an pe termen mediu, a estimat vicecancelarul şi ministrul economiei al Germaniei, Sigmar Gabriel, în condiţiile în care Germania se aşteaptă să primească 800.000 de cereri de azil doar în acest an, de patru ori mai mult decît în 2014.
Partidul de dreapta Alternativa pentru Germania a declarat luni că Germania ar trebui să îşi închidă graniţele pentru solicitanţii de azil care vor să intre pe teritoriul german prin tranzitarea unor ţări terţe sigure şi să reintroducă controalele la frontieră, pentru a se limita afluxul masiv de refugiaţi, informează Reuters.
”Să ţinem sub control haosul legat de azil”, se arată în propunerea AfD.
Aproape patru milioane de refugiaţi syrieni şi iraqieni se află în prezent în Turcia, Liban şi Iordania, iar continuarea acestui exod nu va însemna decît că gruparea jihadistă Statul Islamic a cîştigat meciul în Orientul Mijlociu, a avertizat marţi ministrul de externe francez, Laurent Fabius, într-o declaraţie acordată RTL.
Criza legată de afluxul de migranţi în Europa este începutul unei exod ce ar putea dura ani de zile, a avertizat luni preşedintele Consiliului European Donald Tusk, citat de AFP. Actualul val de imigraţie nu este un incident punctual, ci începutul unui veritabil exod, ceea ce înseamnă că noi trebuie să ne ocupăm de această problemă ani de zile de acum încolo, a explicat Tusk într-un discurs la Institutul Bruegel, un centru de cercetare european din Bruxelles.
Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat luni că a convocat Consiliul Suprem de Apărare a Ţării pentru data de 17 septembrie, urmând să prezinte punctul său de vedere cu privire la păstrarea unor cote voluntare de imigranţi.
Sursa foto: budapesttimes.hu
Exit mobile version