Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a calificat joi, la Bruxelles, drept escaladare alarmantă activitatea militară a Rusiei în Siria, în condiţiile în care Moscova şi-a intensificat, de o săptămână, atacurile în sprijinul regimului Bashar al-Assad. Potrivit lui Stoltenberg, NATO este gata să trimită trupe în Turcia pentru a o apăra în faţa oricăror ameninţări asupra flancului său sudic, subliniind că atacurile aeriene şi cu rachete ale Rusiei sunt motiv de îngrijorare.
Riscul unei confruntări directe cu Rusia reprezintă unul din motivele pentru care SUA nu iau în considerare în prezent varianta instituirii unei zone de interdicţie aeriană în Siria, a declarat miercuri seara purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Josh Earnest, citat de agenţia de presă RIA Novosti. Turcia, a propus instituirea unor astfel de zone de-a lungul graniţei turce, în special în partea de nord şi chiar şi în nord-estul Siriei. Alţii pledează pentru crearea unei astfel de zone în vestul ţării, unde continuă confruntările dintre trupele preşedintelui Bashar al-Assad şi opoziţie, a indicat el, subliniind că varianta unei astfel de zone nu se află în acest moment pe agenda Casei Albe. Dacă o zonă de interdicţie aeriană ar fi creată lângă Damasc, aproape de provincia Idlib, de exemplu, atunci există riscul unei confruntări directe cu Rusia, deoarece ar izbucni un mic conflict, având în vedere că spaţiul aerian din acea regiune este survolat de avioane ruse, spune Josh Earnest. Peste 90% din loviturile lor aeriene la care am asistat nu au fost contra SI sau teroriştilor afiliaţi la Al-Qaida. În mare parte au fost contra grupărilor din opoziţie, a declarat şi purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, John Kirby.
Ministrul adjunct de externe rus Mihail Bogdanov a declarat anterior că Rusia, care a lansat la 30 septembrie o campanie militară aeriană pe teritoriul syrian, se opune înfiinţării unei zone de interdicţie aeriană în Syria, aminteşte RIA Novosti. De peste o săptămână, avioanele ruse bombardează Siria, iar ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, a afirmat că de la declanşarea loviturilor au fost lovite 112 ţinte. Pe de altă parte, Rusia a utilizat miercuri pentru prima dată rachete lansate de pe nave din Marea Caspică pentru a lovi ţinte de pe teritoriul levantin.
În acest context, armata syriană a lansat miercuri o vastă operaţiune terestră în provincia Hama şi centrul ţării, cu sprijinul aviaţiei ruse. Ofensiva din provincia Hama vizează zona din jurul satelor Latmine, vestul Morek, pentru a se îndrepta apoi către Kafr Zeita, unde se duc lupte cu un grup al forţelor de opoziţie, între care rebeli moderaţi şi islamişti, precum şi cu ramura Al-Qaida din Siria, Frontul Al-Nosra.Operaţiunea terestră are drept scop să securizeze un tronson de autostradă care leagă Damasc de Alep via Hama, din care jumătate este controlată de regim.
Deşi atacarea combatanţilor ceceni nu se numără printre obiectivele ruseşti în Siria, harta bombardamentelor ruseşti evidenţiază că raidurile aeriene au avut în vedere în mod special provinciile Latakia (vest), Alep (nord-vest) şi Idleb (nord-vest), exact zonele unde au ajuns combatanţii veniţi din Caucazul rus, în special cecenii şi daghestanezii, şi din fostele republici sovietice ale Asiei Centrale, mai ales Uzbekistan şi Tadjikistan.
Primul război ruso-cecen a avut loc între anii 1994 şi 1996, iar cel de-al doilea, început în 1999, s-a transformat la începutul anilor 2000 într-o rebeliune islamistă ce s-a extins în întregul Caucaz rus, mai ales în Inguşetia şi Daghestan, fiind consemnate şi numeroase atentate, printre cele mai sângeroase detaşându-se atacul cu luare de ostatici de la teatrul moscovit Dubrovka, în 2002.
Primii combatanţi originari din Caucaz au apărut în Syria în vara anului 2012. Renumiţi ca buni războinici, mulţi dintre aceşti indivizi – pe care arabii şi afghanii îi numesc în mod invariabil ceceni, indiferent din ce regiune a Caucazului provin – au luptat anterior în Iraq sau Afghanistan. De altfel, există legături istorice între această parte a Orientului Mijlociu şi zona Caucazului, aminteşte Grigori Şvedov, redactorul şef al site-ului specializat în problemele Caucazului, www.kavkaz-uzel.ru. La fel ca în Iordania, în nordul Siriei se regăsesc numeroase minorităţi originare din Caucazul rus, ca urmare a migraţiei provocate de războiul ruso-turc de la sfârşitul secolului al XIX-lea.
Potrivit informaţiilor, în prezent alături de grupările rebele syriene luptă cel puţin 2.000 de combatanţi veniţi din Cecenia, Daghestan şi din alte regiuni ale Rusiei.
Dar directorul Centrului antiterorist al Comunităţii Statelor Independente (CSI), Andrei Novikov, estimează că 2.000 de ruşi ar lupta numai pentru gruparea jihadistă Statul Islamic în Siria şi Iraq, astfel că numărul lor total ar putea fi considerabil mai mare, mai ales că mulţi alţii s-au raliat Frontului al-Nusra.
Combatanţii ruşi au format chiar propriile ramuri în interiorul acestor organizaţii teroriste. De exemplu, în cadrul Frontului al-Nusra a luat fiinţă gruparea Jund al-Sham al-Shishan. O caracteristică a acestor ramuri este că ele s-au instalat fiecare în anumite zone. Astfel, în provinciile Ideb şi Latakia acţionează gruparea intitulată Ajnad Kavkaz. Un caz ce iese în evidenţă este cel al grupării Jaish al-Mouhajirine wal Ansar, alcătuită în special din ceceni, uzbeci şi tadjici, care s-a scindat progresiv, majoritatea combatanţilor alăturându-se SI, iar o mică parte Frontului al-Nusra.
Deşi preşedintele rus, Vladimir Putin, a declarat că nu va trimite trupe la sol, planul privind mobilizarea voluntarilor a fost dezvăluit de amiralul Vladimir Komoyedov, reprezentantul său militar în Parlament. Amiralul Komoyedov a precizat că “voluntarii” ţării sale, aflaţi în drum spre Syria, “nu pot fi opriţi”. Această tactică este similară cu cea folosită de Rusia pentru a ocupa peninsula ukraineană Crimeea în martie 2014 şi pentru a-i ajuta pe separatiştii proruşi din estul Ukrainei.
În plus, oficiali miitari americani estimează că peste 600 de militari ruşi se află deja pe teritoriul Siriei, pe lângă echipajele aeronavelor militare. De asemenea, corturi pentru aproape 2.000 de persoane au fost văzute la baza aeriană rusă de lângă Latakia, în nord-vestul Syriei, în apropierea frontierei cu Turcia. Se estimează că Rusia va aduce în Syria pentru eliminarea opoziției militare de orice tip până la 150.000 de soldați care pe lângă misiunile de luptă le vor avea și pe acelea de stabilizare și pacificare.
O sursa militara a declarat pentru Mirror, despre trupe: Sînt extrem de agresive și foarte bine pregătite. Ei sunt acolo pentru a curăța după atacurile aeriene, pentru identificare de ținte pentru atacurile aeriene și pentru misiuni speciale dure împotriva rebelilor. Ei sunt acolo pentru un singur motiv – să elimine pe oricine ar reprezenta un pericol pentru Assad.
Afirmaţia privind sosirea voluntarilor ruşi în Syria a alimentat speculaţiile privind o ofensivă terestră împotriva insurgenţilor, care va implica o coordonare fără precedent a aliaţilor lui Assad. La ofensivă ar putea participa, alături de armata syriană, forţele ruse, iraniene şi miliţiile libaneze Hezbollah.
Grupările insurgente care se opun regimului lui Assad şi Statului Islamic, inclusiv unele susţinute de americani, au anunţat că nu vor mai participa la procesul de pace susţinut de Rusia, pe care o acuză că le ocupă ţara.
Separat, un grup de clerici saudiţi influenţi a cerut ţărilor arabe şi musulmane să susţină jihadul împotriva lui Assad şi a aliaţilor săi ruşi şi iranieni, comparând războiul syrian cu ocupaţia sovietică a Afghanistanului în anii ’80.
