Să ne amintim axiomele de bază ale geopoliticii – o ştiinţă care a fost denumită “politică geografică” şi a cărei alcătuire este datorată expertului politic şi omului de ştiinţă Halford Mackinder (1861-1947). Meritul lui Mackinder constă în faptul că a reuşit să contureze şi să înţeleagă legile clare, obiective ale istoriei politice, geografice şi economice ale omenirii.
În istoria lumii există două tendinţe opuse, într-o perpetuă competiţie pentru asimilarea de pământ şi spaţiu – linia de acces către “calea terestră” şi linia de acces “maritimă”. În funcţie de ce tendinţă urmează (cea “terestră” sau cea “maritimă”), statele, popoarele, naţiunile, conştiinţa lor istorică, political or internă şi externă, psihologia lor, viziunea lor asupra lumii sunt conturate conform unor reguli foarte stricte.
Statele Unite au dovedit, la acest început de secol 21, că reprezintă atât o putere terestră, cât şi una maritime, ambele de temut. În timpul Războiului Rece, URSS nu a reuşit să egaleze niciodată forţa navală a Statelor Unite, rămânând o putere terestră tipic mackinderiană! În zorii noului mileniu, însă, odată cu mutarea polului de interes din Atlantic în Pacific, China este super-puterea globală care îşi construieşte o alternative la forţa americană!
Dacă în perioada Războiului rece, URSS nu reuşea să susţină economic Aventura militară, se pare că, China, îşi construieşte influenţa şi forţa armată – terestră şi navală – pe un support economic solid. De aici şi interesul pentru resursele Nordului, dar şi cele provenite din Sud, cu implicaţii geo-politice şi istorice majore, dacă ne raportăm la Taiwan – un adevărat “plămân acvatic” al puterii chineze. Taiwanul, care a devenit independent de când fortele nationaliste chineze, care luptau cu Partidul Comunist Chinez, s-au refugiat acolo în 1949, după pierderea razboiului civil. China a ameninţat că va folosi forţa pentru a recăştiga controlul dacă Taiwanul îşi declară independenţa. Statele Unite sunt obligate prin lege să ajute insula să se apere în faţa unui atac.
Şi Rusia a revendicat, la Naţiunile Unite, suveranitatea asupra a peste un milion de kilometri pătraţi în regiunea Arctica, într-o zonă bogată în hidrocarburi, informează site-ul ziarului Le Figaro. Dreptul maritim stabileşte în prezent că un stat are dreptul la suprafeţe aflate la cel mult 200 de mile marine, 380 de kilometri de ţărmul propriu, oferind posibilitatea exploatării resurselor în aceste limite.
China consideră drept ape teritoriale zona de 12 mile nautice în jurul acestor insule artificiale construite pe insulițe, dar SUA resping această revendicare, estimând că China nu-și poate construi astfel o suveranitate asupra acestor ape strategice. Beijingul are contencioase teritoriale cu țările asiatice vecine în Marea Chinei de Sud.
China revendică drepturi asupra cvasitotalității Mării Chinei de Sud și efectuează aici enorme operațiuni de construcții, accelerând de un an transformarea recifurilor de corali în porturi, piste de aterizare și diverse alte infrastructuri. Potrivit unui raport al Pentagonului datând din această vară, circa 1.200 ha de terenuri artificiale au fost construite în aceste ape de China. China a construit de 17 ori mai multe terenuri în 20 de luni decât au făcut în 40 de ani toate celelalte țări care revendică arhipelagul, a calculat Pentagonul. China a construit în special o pistă lungă de 3.000 m pe reciful Fiery Cross, care este deja supranumit de analiști al doilea portavion chinez.
Cele mai semnificative dispute teritoriale din Marea Chinei de Sud privesc: Insulele din întinderile sudice ale Mării Chinei de Sud ce includ şi insulele Spratly sunt constestate de Vietnam, Malaezia, Filipine, Taiwan şi China; graniţa maritimă de-a lungul coastei vietnameze reprezintă obiectul disputei dintre Vietnam China şi Taiwan; graniţa maritimă aflată la nord de insulele Natuna este disputata între Indonezia, China şi Taiwan; graniţa maritimă la nord de Borneo între Vietnam, China, Taiwan, Malaezia, Filipine şi Brunei; graniţa maritimă din largul coastei insulei centrale a Filipinei, Luzon, este disputată între Filipine, China şi Taiwan; insulele din nordul Mării Chinei de Sud ce includ şi insulele Paracel între Vietnam, China şi Taiwan.
După cum se poate observa, şase probleme majore aflate în dispute inclusive între Taiwan şi China!
Cea mai importantă şi controversată dispută teritorială, însă, este reprezentată de ,,nine-dash area’’. Aceasta acoperă majoritatea Mării Chine de Sud cuprinzând toate pretenţiile teritoriale ale Chinei dar care se suprapune zonei economice exclusive a Malaeziei, Brunei, Filipinei şi Vietnamului.
Principala sursă a pretenţiilor teritoriale chineze este considerată a fi faptul că respectiva zonă este potenţial bogată în resurse de petrol şi gaz dar estimările privind cantitatea acestora variază drastic în funcţie de organizaţia care a realizat sondajul. O altă motivaţie a disputelor teritoriale constă în faptul că Marea Chinei de Sud oferă oportunităţi abundente de pescuit pentru statele din regiune în care există o discrepanţă mare între populaţia acestora şi teritoriul redus care nu oferă foarte multe oportunităţi agricole. Un alt aspect esenţial este reprezentat de faptul că în regiunea disputată există numeroase rute de transport maritim, printre cele mai importante din lume.
Dar, cel mai important aspect, ce reprezintă un pas important pentru scopul final al Chinei, este acela de a devenii principala putere navală din Asia, sfidînd astfel hegemonia navală din Pacific a Statelor Unite!
Crucişătorul lansator de rachete USS Lassen s-a apropiat marți la mai puțin de 12 mile nautice de insulele artificiale pe care Beijingul le construiește în Marea Chinei de Sud, a anunțat un responsabil american din Ministerul Apărării, potrivit Agerpres. USS Lassen a navigat marți dimineața, ora locală, în apele care înconjoară cel puțin una din aceste insule revendicate de China în arhipelagul Spratley, cu riscul de a declanșa reacția Beijingului, a indicat acest responsabil pentru AFP. Arhipelagul Spratley, din care fac parte circa o sută de insulițe și recifuri nelocuite, este revendicat și de Vietnam, Filipine, Malaysia și Brunei.
Autoritățile chineze au monitorizat, urmărit și avertizat nava de război americană USS Lassen deoarece a intrat “ilegal” în apele din apropierea insulelor și recifelor disputate din Marea Chinei de Sud, potrivit unei declarații difuzate de Ministerul de Externe chinez, relatează Reuters.
SUA și țările din Asia de Sud-Est sunt reticente față de o intrare în forță a Chinei care i-ar da acesteia controlul asupra uneia dintre rutele maritime cele mai strategice de pe Glob.
Sursa foto: en.wikipedia.org