Mișcările superbe de stradă din marile orașe ale României – generate, dramatic, de neglijența criminală a unor oameni puși pe căpătuială cu orice preț, dar mai ales a statului, care se dovedește nesigur pentru cetățenii săi – readuc în discuție necesitatea unui altfel de politică. Am urmărit cu dispreț, recunosc, și chiar cu silă, replierea urgentă a politicienilor, în urma demisiei premierului Victor Ponta, e drept alimentată și de voracitatea presei centrale. Într-o zi în care trebuiau să tacă, oamenii politici, inclusiv cei din Caraș-Severin, au început să vorbească, nonșalant, de oportunități, de calcule guvernamentale. Nici nu s-au ridicat bine la cer bieții copii din Colectiv și ei fac calcule, stau la cotitură, fără nicio urmă de respect. În fine, e futil să ne mai mirăm.
Mișcarea, însă, superbă, din orașele românești, în care, printre altele s-a strigat ”nu vrem PSD, nu vrem PNL”, vorbește de la sine despre faptul că ne dorim cu toții altceva. Sigur, fără politică nu se poate dar putem vorbi de o altă manieră de a exercita acest act. Dacă m-ați întreba pe mine, aș vorbi de Monarhie dar pentru cei care cred în republică le-am propus, tot aici, în paginile electronice ale eCronica, o modalitatea de a face politică de jos în sus. Scriam, cu ceva timp în urmă, în urma unei discuții cu Aurel Văduva, directorul general al Plastomet și finanțatorul publicației noastre, că e nevoie de o revoltă pașnică împotriva politicului. Că e necesar ca tineretul să sschimbe ceva, chiar tineretul din interiorul partidelor mari. Acești tineri să se ridice împotriva dinozaurilor politici care tropăie pe spinările noastre de 25 de ani. Mai scriam atunci că este tot mai evident că cetățenii, administrațiile locale, electorii români, în general, s-au cam săturat să stea după fițele politicii dâmbovițene. Să-și coordoneze ritmurile existenței, dorința de prosperitate, după cum cântă politicienii de la București, care, deși mulți dintre ei veniți din teritoriu, parcă se contaminează cu virusul gregarității și al faptelor neduse până la capăt. Al intereselor proprii și ale familiilor lor. Este la fel de evident că dinspre capitală nu ne putem aștepta niciodată la o adevărată descentralizare. Aceste teorii sună foarte bine pe hârtie, la televizor, pe internet, prin campaniile electorale, însă nu prea există șanse ca ele să capete concretețe. De ce? Pentru simplul motiv că nu se dorește, nimeni de la București nu lasă din mână frâiele puterii, de dragul unei democrații participative reale. Nu am vrea, prin acest comentariu, să cădem în altă extremă: e nevoie de București, spațiul acesta iradiază spre țară și creștere economică dar nu vom mai putea susține la infinit o situație în care există reale dezechilibre între zona de dezvoltare a capitalei și restul teritoriului. Există, în plus, o sastisire față de deciziile guvernamentale contradictorii (ale oricărui guvern), ba dăm bani consiliilor județene, ba îi încredințăm direct comunităților, în funcție de cum bate vântul și interesele politice. Mai mult, toată lumea s-a săturat de vânătoarea disperată de voturi, de trocuri politice, de comercializarea dreptului de vot. În aceste condiții, există un curent autodeterminist, în limite legale, desigur (nu se militează pentru autonomii teritoriale sau alte năzbâtii), care ar putea conduce la apariția unor formațiuni politice, dar nu croite pe schelet politic, ci mai curând pe unul de dezvoltare.
O asemenea idee a avut Aurel Valentin Văduva, antreprenor de succes al Reșiței, îngrijorat de lipsa de perspective a acestei zone. Aurel Văduva a vorbit despre o posibilă formațiune numită Uniunea pentru Caraș-Severin, dedicată exclusiv promovării și dezvoltării acestui județ. N-ar fi vorba de o structură autarhică, ci de o entitate guvernată de legile formațiunilor politice. O structură, însă, care să promoveze interesele locale, în Parlamentul României, în guvern, în Parlamentul European și, desigur, la nivelul Reșiței și județului. O formațiune politică ce ar aștepta tineri, oameni noi, antreprenori și reprezentanți ai diverselor categorii sociale care-și propun să trăiască și să muncească într-un județ prosper, într-un Banat de Munte cu locuri de muncă, salarii decente și posibilități de afirmare. Spuneam că nu ar fi o structură autarhică, pentru că o asemenea formațiune se pliază după activitatea normală a partidelor politice, activitate însă nemaculată de mizeria care există acum la acest nivel. Îl citez din nou pe tânărul antreprenor: ”E doar o idee, deocamdată, pe care o lansez în spațiul public, explică Aurel Văduva. Nu spun că înființez sau am înființat un asemenea partid. Dar, avem neapărată nevoie de o structură care să ne sprijine realmente interesele. Nu putem la infinit să ne confruntăm cu declin economic, social și cultural, acest județ are atât de multe atuuri, încât e un paradox trist că nu se dezvoltă, ci, dimpotrivă, suferă o involuție.” Iar dacă ne-am fi întrebat ce ar mai avea de spus politica în acest deceniu, după ce a adus atâta dezamăgire, ar putea fi unul dintre răspunsuri: partide curate, fondate pe principii altruiste, care să promoveze valorile locale.
Sursa foto: organicconsumers.org