Cultivarea metodică a fricii!

A photo taken on November 17, 2015 in Paris shows the Eiffel Tower illuminated with the colors of the French national flag in tribute to the victims of the November 13 Paris terror attacks. AFP PHOTO / ERIC FEFERBERG (Photo credit should read ERIC FEFERBERG/AFP/Getty Images)

E greu să mai spui ceva coerent din perspectiva percepției asupra valului de terorism care a cuprins Europa. Informația mătură tot, ea se actualizează aproape la fiecare câteva minute, grație comunicării explozive din aceste timpuri. Concluziile, rațiunea, esența vin destul de greu, în aceste condiții iar confuzia domnește, e demult la ea acasă. Există un întreg concert de analize, percepții, opinii, referințe religioase, istorice, sociale, lingvistice, separări profunde, fracturări rezonante între lumea musulmană și cea creștină, confuzii între lumea arabă și islam. Adevărul e că a venit rândul Europei să intre în contact tenebrele zonelor vechi de conflict. Războaiele civile, fratricide din Africa, unele zone din Asia, din Orient, din alte arii îndepărtate pentru noi situația perpetuu tensionată din Israel, pe toate începem, din nefericire, să le înțelegem altfel. Ani de zile Europa occidentală a fost capitala civilizației și bunăstării economice. Cu un preț, însă. Acțiuni economice, mai mult sau mai puțin oculte, acțiuni diplomatice, politice și militare. Este un joc, un gigantic joc de supremație, pe această planetă, până la urmă. Prosperitatea se menține cu costuri, e cinic acest lucru dar de neevitat.

Pe de altă parte, Europa se luptă de ani de zile să împărtășească valori comune, marele proiect al Bătrânului Continent, care este Uniunea Europeană, se află încă în lucru, procesul de netezire al diferențelor economice, al unor asperități de tot felul, nu s-a încheiat încă iar pe acest fundament, amenințarea terorismului, pătrunderea constantă a instabilității de tip fanatic-religios – cu vârful de lance atentatul terorist –  ar putea întârzia serios acest nobil demers. Consecințele acestor acțiuni sunt incalculabile și greu de cuantificat. Dincolo de moarte, durere, teamă profundă, Europa va deconta și o factură economică substanțială și va plăti cu un proces mai îndelungat de așezare și și structurare a UE. Tocmai de aceea, poate ar fi bine ca demersurile interne ale UE să fie accelerate, pentru ca această entitate pan-statală să poată avea răspunsuri mai clare, mai rapide și mai coerente în față amenințărilor globalizării și externalizării conflictelor. În acest moment Franța, cu destinul ei legat de cel maghrebian, este ținta războiului sângeros dus de forțe care consideră cu au dreptate să răzbune un trecut și un prezent oprimant. Dar nu numai Franța. Dacă Parisul pare acum un oraș sub asediu (a se vedea și operațiunile din această dimineață din cartierul Saint Denis), ramificațiile se întind spre Belgia, Germania și probabil alte state din zonă. Teama este principala armă pe care o folosesc teroriștii și, desigur, reușesc, pentru că pe stradă, în locuri publice, peste tot, ei se află pe poziții net superioare. Sunt înarmați, avantaj  pe care populația civilă, pașnică, nu-l poate avea. Sunt fanatici și asta sperie, mai ales pentru că e vorba de tineri. Autodetonările repetate sunt acțiuni pe care noi nu le înțelegem. Iar de ceea ce nu înțelegem ne teamă. Cultivarea defetismului și a neîncrederii în cel de lângă tine este o armă eficace. Vă amintiți de anul 1989? Atunci când de spaima ”teroriștilor”, a apei otrăvite, a oamenilor înarmați care ar putea lupta în scopul unei contrarevoluții, circulam pe străzi cu privirile în toate părțile? Aproape orice figură ni se părea suspectă. Asta vor teroriștii sau, mai degrabă, cei care îi folosesc. Să nu mai fi sigur niciunde. Să te îndoiești de libertățile tale și de propriile valori. Să plătești, cu victime inocente, politici de care nu ești vinovat. Să tragi la răspundere guverne pentru acțiuni politice și militare împotriva acestor state. De parcă într-o democrație s-ar putea întâmpla asta cât ai poni din degete. Să nu mai vorbim de dictaturi.

Din fericire, mesajele celor care au pierdut pe cineva în tragediile succesive care au lovit capitala Franței promit o înțelegere profundă a fenomenului. Acești oameni nu vor lăsa niciodată ca valorile libertății să fie sacrificate pe altarul fanatismului de orice fel. Cred că e cheia de supraviețuire a Europei civilizate.  

Sursa foto: usnews.com

 

Exit mobile version