Un jihadist din cadrul grupării Statul Islamic, prezentat ca belgian, îşi îndeamnă „fraţii“ din străinătate – într-o înregistrare video postată online pe site-uri islamiste – să urmeze exemplul atacurilor de la Paris care, afirmă el, au semănat haos în Franţa în doar câteva ore. Identificat cu numele de război „Abou Katada al Beljiki“, acest jihadist apreciază că atacurile de la Paris au făcut milioane de persoane să plângă, dar că totodată au umplut de bucurie „credincioşii“.
Terorismul a dobândit o altă configuraţie, privind modul de acţiune şi amploarea, dar originile, mecanismele de declanşare, structura şi resursele, precum şi psihologia membrilor săi au rămas aceleaşi. Potrivit tuturor specialiştilor în domeniu, terorismul nu este un fenomen universal dar este cu siguranţă unul istoric. El s-a manifestat mai intens, însă, numai în anumite momente. Pe timpul bipolarismului de putere, terorismul era încurajat şi folosit în mod speculativ de către liderii mondiali ai celor doi poli pentru a-şi justifica influenţa politică şi prezenţa militară în diferite zone geografice de interes pentru ei, denaturându-se şi desconsiderându-se, astfel, cauzele reale care l-au generat şi l-au menţinut. Aşa se explică faptul că odată cu dezintegrarea URSS, terorismul se extinde şi evidenţiază mai mult ca oricând originile sale reale, ca urmare a nerezolvării diferendelor cu caracter politic, economic, social, etnic şi religios existente în actuala configuraţie politico – administrativă a hărţii planetare, diferende generate şi de colonizările secolului XX. Aşadar, terorismul a început să trăiască prin forţe proprii devenind cea mai mare ameninţare la adresa securităţii popoarelor şi la adresa drepturilor fundamentale ale omului. După cum se poate observa, terorismul pune azi o serie de probleme de interes naţional şi internaţional care scapă controlului statelor-naţiune.
Alerta antiteroristă va fi menţinută la nivel maxim în Bruxelles, până luni, însă şcolile şi metroul vor fi redeschise gradual începând de miercuri, a anunţat luni seară premierul belgian Charles Michel, relatează AFP şi Reuters. Nivelul ameninţării urmează să fie evaluat din nou lunea viitoare, a anunţat premierul. În ceea ce priveşte şcolile, s-a luat decizia de a le redeschide miercuri, cu măsuri de securitate suplimentare, iar metroul va fi şi el redeschis miercuri, a precizat şeful guvernului federal belgian, la finalul unei reuniuni de 3 ore şi jumătate a Consiliului Naţional de Securitate al Belgiei.
În restul Belgiei, alerta antiteroristă va rămîne la nivelul 3, ceea ce înseamnă că există un risc posibil şi probabil de atac terorist.
Şaisprezece suspecţi au fost arestaţi duminică seara, în urma unei vaste operaţiuni în Belgia, care nu a permis însă arestarea lui Salah Abdeslam, suspectat că a jucat cel puţin un rol logistic în atacurile de la Paris şi Saint-Denis şi care rămâne de negăsit, relatează Le Monde în ediţia online. Militarii patrulează pe străzile din Bruxelles şi păzesc clădirile UE în cea de-a treia zi de alertă teroristă, relatează site-ul agenţiei Reuters.
NATO, care a ridicat nivelul de alertă de la atacurile teroriste din Paris din 13 noiembrie, a precizat că baza din Bruxelles este deschisă, dar unii angajaţi lucrează de acasă, în timp ce vizitele externe au fost anulate. Şi instituţiile UE sînt deschise, însă sînt patrulate de militari.
În Grand Place, un punct central istoric vizitat frecvent de localnici şi de turişti, stă parcat un autovehicul militar sub un brad de Crăciun iluminat.
Multe ţări europene au minorităţi musulmane consistente. Musulmanii din Europa occidentală provin din Orientul Apropiat, Asia şi Africa precum şi din Turcia. Sosirea lor este legată de lipsa forţei de muncă şi de politicile de imigrare din anii ’50. Există şi diferite moşteniri coloniale. Marea Britanie a atras musulmani din Pakistan, majoritatea musulmanilor din Franţa au emigrat din Algeria, Maroc şi Tunisia, mulţi turci s-au îndreptat către Germania, Olanda a tras musulmani din Indonezia, pe când mulţi marocani şi turci s-au stabilit în Belgia. În ultimii ani, Spania a atras mai ales musulmani din Maroc. În Europa mai există comunităţi musulmane din Balcani, Afghanistan, Iraq, Syria, Somalia şi teritoriile palestiniene.
Conform unui raport din 2011 realizat de Pew Center şi intitulat The Future of the Global Muslim Population, aproximativ 15 dintre cele 20 de milioane de musulmani din Europa trăiesc în ţările din Euopa occidentală şi în Europa Centrală. În Belgia şi în Franţa se înregistrează cel mai mare procentaj de populaţie musulmană, între 6-8%, urmate de Danemarca, Marea Britanie, Suedia, Germania, Olanda, Austria şi Elveţia. Comunităţi musulmane semnificative există şi în Spania, Italia şi Norvegia. Cele mai multe dintre ţările din Europa Centrală au şi ele comunităţi musulame. Aceste comunităţi, aflate la a treia generaţie, ghetoizate şi neintegrate, în mare parte, reprezintă o vulnerabilitate şi o ameninţare direct. Recrutarea, autorecrutarea şi radicalizarea reprezintă termini fireşti, fără ca Europa instituţională să ofere un răspuns adecvat.
Ca o dovadă a incapacităţii sale de răspuns rapid la provocările dure ale prezentului, UE încă studiază situaţia creată în Europa, deşi, cum spuneam şi zilele trecute, comisarul european pentru politică internă ştia încă din 2010, despre noile ameninţări şi vulnerabilităţi.
Sursa foto: joeforamerica.com