Preşedintele Klaus Iohannis şi reprezentanţii partidelor şi formaţiunilor politice din Parlament semnează, marţi, Acordul politic naţional privind creşterea finanţării pentru Apărare. Iohannis a anunţat luni că a obţinut consensul necesar din partea partidelor şi formaţiunilor parlamentare pentru ca bugetul alocat Apărării să atingă 2% din PIB în anul 2017! Un termen „tardiv de târziu” care spune multe despre impotenţa politică şi inconsecvenţa angajamentelor internaţionale ale României.
„Am obţinut consensul necesar pentru ca bugetul alocat Apărării să atingă nivelul de 2% din PIB în 2017”, a declarat şeful statului la Palatul Cotroceni, după consultările cu partidele şi formaţiunile politice.
Acordul privind finanţarea Apărării, care conţine patru obiective, va fi semnat marţi, la ora 10. Primul obiectiv al acordului naţional vizează creşterea finanţării pentru Apărare, astfel încât la nivelul bugetului pentru anul 2017 să se atingă 2% din PIB.
Garantăm astfel asigurarea unui suport financiar corespunzător domeniului apărării, ca o condiţie esenţială pentru buna funcţionare a Armatei României, prin susţinerea şi dezvoltarea de programe de înzestrare şi pregătire, se arată în document.
Al doilea obiectiv prevede menţinerea pentru următorii 10 ani, în perioada 2017-2027, a unui nivel de finanţare a Armatei de cel puţin 2% din PIB iar în situaţia în care resursele financiare o vor permite, creşterea acestei proporţii în funcţie de nevoile de securitate şi de obligaţiile pe care România şi le poate asuma. Ne angajăm să creăm un cadru predictibil şi stabil, astfel încât să fie evitate pe viitor decizii prin care procentul alocat Apărării să fie diminuat sub nivelul de 2% din PIB, fapt cu efecte negative asupra capacităţii operaţionale, se arată în acord.
Cel de-al treilea obiectiv stipulează garantarea unui consens politic naţional între toate partidele parlamentare care se obligă, indiferent că sunt la Putere sau în Opoziţie, să respecte angajamentul ferm de susţinere a alocărilor bugetare pentru Armată la nivelul constant de minimum 2% din PIB pentru următorii 10 ani.
Un alt obiectiv vizează susţinerea planificării bugetare multianuale a cheltuielilor militare, pentru asigurarea predictibilităţii politicii de înzestrare a Armatei României cu tehnică modernă de luptă, precum şi dezvoltarea unor proiecte de cooperare între industria naţională de apărare şi companii de profil din alte state.
Iohannis a avut luni, la Palatul Cotroceni, consultări cu reprezentanţii PSD, PNL, UNPR, PC, UDMR, ai grupului minorităţilor naţionale şi ai PP-DD.
Situaţia înzestrării armatei este aproape de dezastru. Şeful Statului Major General, general-locotenent, Nicolae-Ionel Ciucă, instalat oficial în funcţie în luna ianuarie, s-a angajat, în faţa camarazilor de arme, să îmbunătăţească situaţia înzestrării şi a pregătirii de luptă în contextul în care trupele române s-au întors din teatrele de operaţii. Un studiu publicat de Buletinul Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I“, din care prezentăm un fragment, arată că armata are nevoie urgentă de bani!
Buletinul Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I“
ÎN CAZ DE RĂZBOI, AVIAŢIA ŞI APĂRAREA ANTIAERIANĂ REZISTĂ DOAR 48 DE ORE
Lt. Drd. Diana Manolache
Lt. Cdor. Craciun-Ciprian Chis
Proiecţia bugetului Ministerului Apărării Naţionale pentru următorii ani, prevăzută în Legea bugetului de stat pe anul 2014 (Legea nr. 356/2013), nu permite realizarea proiectelor şi programelor necesare pentru restabilirea capacităţii de luptă a Armatei României, chiar şi în condiţiile în care acestea au fost prioritizate din punct de vedere al importanţei.
De subliniat este faptul că evaluarea capacităţii operaţionale a Armatei României are relevat faptul că aceasta se situează sub nevoile misiunii, ceea ce presupune un nivel ridicat de risc privind îndeplinirea misiunilor executate.
Prin urmare, reorganizarea Planului de înzestrare a Armatei României este imperios necesară, iar realizarea proiectelor şi programelor nu este posibilă fără suplimentarea graduală a bugetului Ministerului Apărării Naţionale, până la atingerea nivelului de 2% din PIB, potrivit documentelor oficiale aprobate pe plan naţional şi în cadrul NATO.
Limitele de cheltuieli stabilite Programului Major Forţe Aeriene pentru perioada 2015-2018, în configuraţia alocării a 1,71% din PIB în anul 2015 pentru Ministerul Apărării Naţionale şi creşterii graduale a bugetului, cu atingerea procentului de 2% din PIB în anul 2017, vor asigura, în principal, următoarele:
a) reducerea graduală a decalajului în implementarea prevederilor Programului multianual de restabilire a capacităţii de luptă a Armatei României pentru perioada 2013-2016 şi în perspectivă, până în anul 2022 (PmA), aprobat printr-o hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.
Etapele de consolidare a structurilor aparţinând Forţelor Aeriene nu au beneficiat în perioada anterioară de susţinerea necesară, determinând un decalaj de câţiva ani în respectarea termenelor. Dacă în perioada 2015-2018, resursele financiare ar fi alocate în varianta prognozată (alocarea a 1,71% din PIB etc.), un aspect pozitiv ar fi reducerea întârzierilor de etapă cu aproximativ un an. Astfel, la nivelul anilor 2018-2019, prin menţinerea unui nivel ridicat al alocaţiilor bugetare, este posibilă reintrarea în grafic a îndeplinirii obiectivelor stabilite, precum şi realizarea stării finale dorite pentru anul 2022.
În vederea derulării corespunzătoare a etapelor de consolidare, pe lângă asigurarea graduală a finanţării este necesară şi majorarea nivelului de încadrare cu personal, pentru a se realiza completarea cu efective a structurilor destinate reacţiei imediate şi descurajării, precum şi a celor cu reacţie operaţională ridicată. În acest sens, este necesar a se continua demersurile, la nivelul Ministerului Apărării Naţionale, pentru creşterea cifrei bugetate de personal şi completarea corespunzătoare a deficitelor la nivelul Programului Major Forţe Aeriene, şi nu numai.
Totodată, asigurarea limitelor de cheltuieli prognozate pentru următorii ani va permite demararea şi susţinerea graduală a proiectelor/programelor planificate pentru:
– completarea deficitelor de dotare şi de înzestrare a forţelor;
– repunerea în capacitate a echipamentelor defecte sau cu resursa tehnică epuizată/expirată;
– constituirea/completarea etapizată a stocurilor de luptă (în principal, realizarea stocului trupelor, cu prioritate pentru structurile cu termen gata de luptă până la 30 de zile);
– intensificarea graduală a instruirii/antrenării personalului şi instrucţiei forţelor, pentru atingerea standardelor de pregătire.
În aceste condiţii, structurile pentru reacţie imediată, cu misiuni de intervenţie, supraveghere şi avertizare timpurie şi care execută serviciul de luptă în Forţele Aeriene, vor asigura îndeplinirea misiunilor, cu un nivel de intensitate în creştere anuală, dependent de materializarea oportună a acţiunilor de suport logistic şi finalizarea sincronizată a proiectelor/programelor de dotare, înzestrare, refacere a stării tehnicii de luptă.
b) continuarea, în perioada următoare, a măsurilor ordonate în anul 2014, privind intensificarea instruirii şi pregătirii forţelor, pe fondul degradării cu rapiditate a mediului de securitate în proximitatea teritoriului naţional.
Aplicarea măsurilor ar necesita un plan de zbor anual cu un număr minim de ore de zbor. Anual, în varianta optimistă a alocării fondurilor financiare, se va asigura o creştere graduală a numărului de ore de zbor, ajungând ca la nivelul anilor 2020, personalul navigant să atingă standardele de pregătire solicitate.
În prezent, nivelul de antrenament (nu cel de pregătire) a personalului navigant nu permite atingerea performanţelor personalului navigant din alte state membre NATO. Acest aspect se datorează mai multor factori, dintre care putem enumera: insuficienţa susţinerii financiare din perioada precedentă strict pentru această problematică, starea curentă a tehnicii de aviaţie din dotare, precum şi stadiul actual scăzut al abilităţilor personalului navigant.
Suplimentarea bugetară din anul 2014 şi limitele de cheltuieli prognozate pot asigura o creştere etapizată cu potenţial de atingere a pragului maximal de număr de ore de zbor la nivelul anului 2022. Acest lucru este realizabil numai şi numai în condiţiile menţinerii unor alocaţii bugetare ridicate. La fel de importantă, în acest context este capacitatea şi nivelul de implicare a industriei de apărare, precum şi a pieţei de profil pentru acoperirea oportună a nevoilor şi cerinţelor Forţelor Aeriene.
c) îndeplinirea angajamentelor în cadrul NATO şi UE. Cu potenţialul operaţional actual, în raport cu cerinţele angajamentelor asumate de România, Forţele Aeriene române pot asigura o participare nesemnificativă la operaţiile NATO pentru apărarea colectivă. Totodată, la momentul actual, nu se asigură participarea cu întregul pachet de forţe destinat NATO/UE la operaţii de scurtă durată, cu rotire, dar nici participarea cu o parte din pachetul de forţe destinat NATO/UE la operaţii de lungă durată, cu rotire.
În situaţia creşterii graduale a bugetului, procesul de reducere/eliminare a limitărilor/deficitelor operaţionale şi întârzierilor în realizarea arhitecturii de capabilităţi a Forţelor Aeriene poate fi susţinut, printr-o abordare etapizată, conform prevederilor PMa, oferind posibilitatea creşterii contribuţiei Forţelor Aeriene române pentru îndeplinirea angajamentelor României privind apărarea colectivă şi participarea la operaţiiNATO/UE.
d) respectarea termenelor de implementare a Ţintelor de Capabilităţi asumate de România în cadrul Alianţei, pe baza mandatului aprobat de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării şi, ulterior, în cadrul NATO. Corespunzător profilului prognozat al alocaţiilor bugetare, se va evita o mare parte dintre întârzieri, asociate mai ales cu etape de proces în creşterea capacităţii operaţionale
a forţelor (intensificare graduală a antrenamentului personalului şi instrucţiei forţelor, completare etapizată cu personal, material, tehnică şi echipamente);
e) demararea în anul 2017 a fazei a II-a din e) cadrul etapei I – Capacitatea operaţională Aeriană Critică, privind implementarea programului „Avion multirol al Forţelor Aeriene”;
f) respectarea obligaţiilor financiare contractuale pentru programele de înzestrare în derulare (avionul C-27J Spartan, instalare sistem de război electronic pe avionul C-130 etc.), precum şi iniţierea şi derularea etapizată a noilor programe şi proiecte de achiziţii pentru completarea deficitelor de capabilităţi (SHORAD-V/SHORAD, sistem integrat de securitate în obiectivele militare, platforme de transport multifuncţionale, autoturisme de transport blindate şi neblindate tip uşor, sistem de război electronic terestru mobil, radare 3D Long Range, radare 3D pentru dirijare la apropiere şi aterizare, modernizare elicoptere şi instalare sisteme de război electronic, echipamente de comunicaţii-informatică şi infrastructură pentru reţele fixe şi mobile, precum şi echipamente specifice pentru asigurarea securităţii şi apărării cibernetice etc.);
g) respectarea obligaţiilor naţionale asumate referitoare la realizarea la CRC (Centrul de Raportare şi Control) Baloteşti a ASBE – ACCS (Air Command and Control) Soft Based Element, prin implementarea ţintei de capabilităţi specifice (îndeplinirea condiţiilor de operare şi suport a ASBE). Totodată, sunt luate în calcul, în condiţiile creşterii alocaţiilor bugetare şi premise pozitive vizând implementarea Concepţiei de modernizare a Sistemului de Comandă-Control Aerian Naţional, pentru alinierea la sistemul NATO;
h) derularea programată a lucrărilor în cadrul obiectivelor de investiţii pentru realizarea şi modernizarea infrastructurii obiectivelor militare (cu prioritate, infrastructura de aerodrom pentru operarea avionului multirol pe locaţia Borcea şi iniţierea similară pentru locaţia Câmpia Turzii, cofinanţarea proiectelor NSIP, reabilitarea obiectivului îngropat Baloteşti pentru facilitarea implementării ASBE).
Profilul de creştere graduală a bugetului MApN, cu atingerea în 2017 a procentului de 2% din PIB, în condiţiile menţinerii şi pentru viitor a unui nivel ridicat al alocaţiilor bugetare, creează posibilitatea iniţierii, în perioada 2018-2019, a celui de-al doilea program de înzestrare de importanţă strategică al Forţelor Aeriene – HSAM (High Surface Air Missile).
Pentru anul 2015, în condiţiile limitelor actuale de alocaţii bugetare, limite ce au fost stabilite în această configuraţie de către legile în vigoare, se poate afirma că se va susţine un plan de zbor cu un număr maxim de ore de zbor care este nesatisfăcător în raport cu standardele de atins, determinând următoarele consecinţe asupra misiunilor Forţelor Aeriene:
a) Pe timp de pace, următoarele misiuni se execută limitat sau nu mai pot fi desfăşurate:
-Serviciul de Luptă Poliţie Aeriană sub comanda NATO se execută în zona de risc ridicat şi sub nivelul standardelor NATINAMDS, pentru încă un an (al şaselea consecutiv). Nu se asigură menţinerea nivelului de antrenament al personalului, cu riscul de a nu mai avea piloţi pregătiţi să execute serviciul de luptă în toate condiţiile. Continuarea instrucţiei sub standard (la un nivel actual de 50-60 ore de zbor/an/pilot), cu tehnică de luptă învechită şi alocaţii bugetare insuficiente pentru susţinerea mentenanţei şi suportului logistic a misiunilor, are implicaţii grave asupra suveranităţii în spaţiul aerian naţional şi nu mai permite controlul stării de siguranţă aeronautică;
-Serviciul de Luptă Poliţie Aeriană Extins sub comanda naţională, cu avioanele IAR-99 ŞOIM şi elicopterele IAR-330 PUMA SOCAT, nu se poate executa pentru al treilea an consecutiv. Neîndeplinirea acestui tip de misiune amplifică intensitatea de întrebuinţare a capabilităţilor destinate pentru rezolvarea unor posibile situaţii aeriene vizând aeronave care utilizează neautorizat spaţiul aerian naţional, cu evoluţii la înălţimi mici şi viteză redusă;
-Serviciul de Luptă Poliţie Aeriană sub comanda naţională, prin rotaţie, cu câte un batalion de rachete sol-aer din compunerea brigăzii de rachete sol-aer se poate executa limitat, în condiţiile insuficienţei suportului logistic, lipsei carburantului special (oxidant) şi epuizării resursei tehnice a rachetelor;
-Serviciul de Luptă Căutare-Salvare, inclusiv Serviciul Medical Militar de Urgenţă – se poate executa numai pe timp de zi. Continuarea instrucţiei personalului navigant sub standardele cerute (într-un ritm de 10-20 de ore de zbor/an/pilot), asigură doar menţinerea în bareme, nu şi pregătirea tactică şi antrenamentul necesar executării misiunilor în orice condiţii;
-celelalte servicii de luptă (supraveghere electronică, comunicaţii şi informatică, supraveghere CBRN, intervenţie EOD etc.) se execută cu limitări, determinate de starea echipamentelor, nivelul tehnologic al acestora, deficitele de dotare şi neasigurarea resurselor pentru mentenanţă şi reparaţii;
-supravegherea spaţiului aerian şi avertizarea timpurie se asigură cu potenţial limitat, în condiţiile posibilităţilor reduse de menţinere a parametrilor de descoperire a radarelor FPS-117 şi TPS-79(R) fără alocarea bugetară necesară susţinerii contractelor de suport logistic prin NSpA (NATO Support Agency);
-transportul aerian strategic se poate executa în limita a opt curse, acoperindu-se nevoile pentru teatrele de operaţii, conform documentelor şi înţelegerilor naţionale şi internaţionale;
-nu se asigură menţinerea operaţionalizării anumitor capabilităţi, cum ar fi: CSAR (Combat Search and Rescue) şi HTM (elicoptere de transport);
-nu se poate realiza capacitatea operaţională finală pentru detaşamentul de opt elicoptere de transport NATO, destinat asigurării contribuţiei la NRF 2016 (NATO Reaction Force);
-nu se poate asigura iniţierea operaţionalizării unor detaşamente formate din elicoptere şi avioane pentru sprijinul Forţelor pentru Operaţii Speciale;
-capacitatea de asigurare a zborurilor speciale, umanitare şi pentru misiuni de intervenţie se va reduce semnificativ, din cauza insuficienţei alocaţiilor bugetare pentru susţinerea mentenanţei şi suportului logistic a misiunilor, corespunzător standardelor de siguranţă aeronautică;
-nu se pot executa zboruri de antrenament pentru exerciţiile trageri sol-aer simulate în poziţiile de bază/poligonul Capul Midia şi nu se poate asigura resursa de aviaţie pentru îndeplinirea planului de cooperare cu celelalte categorii de forţe ale armatei, inclusiv sprijinul forţelor de operaţii speciale;
-nu se poate realiza instruirea personalului navigant şi a controlorilor de zbor în poziţii înaintate pentru misiuni aer-sol.
b)Suplimentar limitărilor prezentate mai sus, sub aspectul misiunilor pe timp de criză şi război, se vor manifesta următoarele consecinţe:
-apărarea aeriană cu aviaţia de vânătoare şi rachetele sol-aer se poate executa numai pe durata a 1-2 zile;
-nu se asigură apărarea aeriană a aerodromurilor militare, acoperirea aeriană a dispozitivului operativ al forţelor terestre/forţelor navale, precum şi a obiectivelor strategice naţionale;
-nu se pot executa misiuni de interdicţie aeriană şi sprijin aerian nemijlocit cu avioanele de luptă;
-asigurarea forţelor pentru misiuni de intervenţie la criză teroristă (avioane şi elicoptere) şi pentru descurajare şi reacţie în sprijinul grupării de forţe de nivel brigadă întărită/Forţe Terestre, se poate realiza din starea în care se află, în condiţii de disponibilitate limitată a elicopterelor şi nivel de antrenament redus a piloţilor/echipajelor;
-nu se asigură îndeplinirea angajamentelor României privind participarea cu forţe la operaţii NATO/UE.
Cerinţele de mentenanţă, reparaţii şi suport logistic a misiunilor se asigură la un nivel extrem de redus faţă de necesităţi (circa 13%).
Constituirea rezervei de 10% asupra limitei de cheltuieli, care este considerată insuficientă pentru 2015, va determina blocaje în derularea achiziţiilor, amplificând deficitele în domeniul susţinerii capabilităţilor pentru îndeplinirea misiunilor.
Iohannis – Adio, arme! Armata, în pragul colapsului dezbateri Constrângerile identificate pe limitele de cheltuieli stabilite anului 2015 sunt în profil similar şi pentru perioada următoare, amplitudinea impactului negativ pe domeniile afectate va fi proporţională cu nivelul deficitelor şi consumurilor nerecuperate, propagate de la un an la altul.
Limitele de cheltuieli stabilite în configuraţia prevăzută de legile în vigoare sunt insuficiente pentru toată perioada, determinând următoarele:
-asigurarea finanţării necesare implementării fazei I din cadrul etapei I – Capacitatea Operaţională Aeriană Critică, privind implementarea programului „Avion multirol al Forţelor Aeriene” (avioane, echipamente şi utilaje, instruire, infrastructură). Se estimează deficite anuale în finanţarea lucrărilor de infrastructură pentru operarea avionului multirol în locaţia Borcea, care pot fi acoperite abia în următorii 3-4 ani;
-asigurarea anuală parţială a cofinanţării proiectelor NSIP (NATO Security Investement Programme), altele decât cele aferente programului avionului multirol: platformă de parcare pentru aeronave la Baza de Transport Aerian de la Otopeni şi implementare ASBE la AOC (deficitele pot fi acoperite în următorii 3-4 ani), cu impact direct asupra respectării fazelor de implementare a proiectelor şi riscul ieşirii din graficul stabilit cu autorităţile NATO (cel mai afectat este cel legat de implementarea ASBE, pentru care nu se pot întreprinde nici măcar acţiunile din responsabilitatea naţională privind asigurarea facilităţilor de instalare şi operare a ASBE);
-amânarea până la orizontul anilor 2017- 2018 a iniţierii de noi proiecte de achiziţii/reparaţii pentru completarea dotării forţelor operaţionalizate şi repunerea în capacitate a stării tehnicii, dependent de nivelul resurselor disponibile după acoperirea deficitelor prezentate anterior;
-amânarea după anul 2018 a iniţierii de programe de înzestrare şi reparaţii la tehnică, a căror viabilitate va fi dependentă de decizia guvernamentală de susţinere consistentă şi constantă cu resursele necesare;
-perpetuarea deficitelor de capabilităţi la nivelul Forţelor Aeriene, cu impact asupra planurilor curente (PmA şi Planul de Ţinte de Capabilităţi – asumate la nivel guvernamental) şi afectarea gravă a capacităţii de apărare.
Limitele de cheltuieli stabilite pentru anul 2015 Programului Major Forţe Aeriene în configuraţia alocării a 1,71% din PIB pentru Ministerul Apărării Naţionale3, asigură suplimentar următoarele:
-creşterea cu aproximativ 63% a nivelului de asigurare a cerinţelor de mentenanţă şi suport logistic a misiunilor (carburanţi, piese de schimb, servicii de mentenanţă, reparaţii capitale de tehnică), de la un nivel de 13% la un nivel apropiat de necesităţi de circa 76%;
-creşterea cu aproximativ 50% a antrenamentului personalului navigant (la un număr satisfăcător de ore de zbor) faţă de planul actual de zbor aferent bugetului configurat pe limitele prevăzute de legile în vigoare;
-crearea condiţiilor pentru reluarea Serviciului de Luptă Poliţie Aeriană Extins la sfârşitul anului 2015/începutul anului 2016;
-creşterea graduală a nivelului de asigurare a condiţiilor tehnice pentru executarea supravegherii aeriene şi avertizării timpurii;
-intensificarea antrenamentelor în serviciul de luptă, creşterea numărului de exerciţii întrunite şi, implicit, a participărilor la acestea;
-iniţierea constituirii şi completării etapizate a stocului trupelor (cu prioritate pentru structurile cu termen gata de luptă până la 30 de zile);
-creşterea cu aproximativ 35-40% a nivelului de asigurare materială şi de servicii pentru funcţionarea structurilor şi îndeplinirea misiunilor (utilităţi, hrănire, echipare etc.);
-acoperirea deficitelor aferente anului 2015 pe domeniul cheltuielilor de capital (cele mai importante fiind evidenţiate anterior);
-continuarea acţiunilor iniţiate în anul 2014 privind refacerea stării tehnicii;
-iniţierea de achiziţii etapizate de echipamente pentru completarea deficitelor la nivelul forţelor pentru descurajare şi reacţie cu capacitate operaţională ridicată;
– declanşarea procesului de reducere a limitărilor la nivelul forţelor operaţionale;
– recuperarea graduală a întârzierilor în consolidarea structurilor;
-continuarea măsurilor de intensificare a instruirii şi pregătirii forţelor, pe fondul degradării mediului de securitate în proximitatea teritoriului naţional.
Creşterea graduală a bugetului după anul 2015, cu atingerea procentului de 2% din PIB în anul 2017 şi continuarea în această configuraţie va oferi posibilitatea consolidării eforturilor curente şi materializării rezultatelor aşteptate la nivelul stabilit prin PmA.
În aceste condiţii, se consideră că până la sfârşitul anului 2018, se vor realiza:
-constituirea şi completarea stocului trupelor;
-asigurarea condiţiilor tehnice pentru executarea supravegherii aeriene şi avertizării timpurii, a serviciului de luptă şi a misiunilor de intervenţie, precum şi iniţierea exploatării avionului F-16 şi executării Serviciului de Luptă Poliţie Aeriană NATO în locaţia Borcea;
-creşterea graduală a nivelului de antrenament a personalului navigant, cu un ritm de 1-2.000 ore de zbor pe an, în vederea apropierii de standardele NATO de instruire în zbor şi reducerii semnificative a deficitelor sub aspectul abilităţilor şi capacităţii de îndeplinire a misiunilor în orice condiţii;
-devansarea faţă de planurile actuale a unor acţiuni privind implementarea Ţintelor de Capabilităţi (completarea unor deficite de echipamente pe domeniile EOD, CBRN, echipamente de comunicaţii-informatică şi infrastructură pentru reţele fixe/mobile şi securitate/apărare cibernetică etc);
-derularea unor programe viabile de refacere a stării tehnicii;
-reducerea semnificativă a limitărilor de natură tehnică la nivelul forţelor pentru descurajare şi reacţie (inclusiv cele puse la dispoziţie NATO/UE), cu efect în creşterea nivelului de îndeplinire a misiunilor de apărare aeriană şi a potenţialului de angajare în operaţii NATO/UE (asigurarea operaţiunilor de mentenanţă la toate categoriile de tehnică; executarea de lucrări de reparaţii capitale pentru consolidarea capabilităţilor de apărare aeriană – MiG-21Lancer în variantele aer-aer şi aer-sol, IAR-99 în variantele ŞOIM şi Standard, IAR-330 în variantele S/M/L, C-130, AN-30, IAK-52, IAR-316B, precum şi a celor cu baza la sol atât rachete HAWK, cât şi SA-2);
-menţinerea operaţionalizării forţelor menţionate anterior şi finalizarea operaţionalizării forţelor cu termene de punere la dispoziţia NATO până în anul 2019 (elicoptere CSAR, elicoptere de transport, avioane de transport C-27J Spartan);
-pregătirea forţelor destinate contribuţiei la NRF (8 elicoptere de transport pentru anul 2016, 1 modul EOD pentru anul 2017 şi 4 elicoptere CSAR pentru anul 2018);
-finalizarea rapidă a programelor de înzestrare în derulare ce se vor finaliza, în condiţiile alocaţiilor bugetare actuale, în anii 2015-2017, astfel:
-radare 3D long range şi radare 3D dirijate − la apropiere şi aterizare, program prevăzut a se finaliza în 2015;
-programul SHORAD/V-SHORAD cu − termen de finalizare în perioada 2015-2016; autoturisme de transport blindate şi − neblindate tip uşor – program prevăzut a se finaliza în 2016;
-IFF mod 5, program prevăzut a se finaliza − în 2017;
-programul HSAM şi SRE-TM FA din − 2018/2019;
-modernizarea elicopterelor din dotare;
-instalarea de sisteme de război electronic;
-sisteme integrate de securitate pentru − obiectivele militare;
-platforme de transport multifuncţionale;
-iniţierea şi derularea fazei a II-a a − programului avion multirol;
-reintrarea în graficul de realizare a − obiectivelor PmA;
-crearea condiţiilor pentru iniţierea şi de − proiecte şi programe noi necesare dezvoltării capabilităţilor;
-completarea deficitelor în cadrul arhitecturii − de capabilităţi a Forţelor Aeriene
Sursa foto: romania-insider.com