Dacă termenul ”lovește” vi se pare exagerat, aprofundând efectele impozitului pe clădiri putem observa că nu pare așa. Creșterile de impozit sunt majore și întregul act legislativ pare izvorât dintr-o incoerență cognitivă, mai ales atât timp cât nu are norme de aplicare clare și multe categorii de situații au rămas pe dinafară. Mai mult, pisica a fost aruncată în curtea administrațiilor locale, ale căror reprezentanți au votat de regulă ”pe picior” aplicarea legii. Așa că, în aceste condiții, cam totul a rămas la mâna conducerilor locale. Ar trebui spus că la Reșița, prin aplicarea noilor cote de impozitare s-ar putea câștiga la buget aproximativ un milion de euro în plus.
Am discutat recent cu economistul și omul de finanțe Dănuț Acea, directorul Filialei Caraș-Severin a Băncii Transilvania, despre acest subiect, încercând să avem o vedere pragmatică asupra impozitului pe clădirile rezidențiale și nerezidențiale, care a trezit atâtea discuții pro și contra. Ideea ar fi, explică Dănuț Acea, că proprietarii fizici ai unei singure locuințe sau rezidențe nu au atât de suferit, aici majorările fiind nesemnificative – cam 10-11 lei la un apartament obișnuit. Problema se schimbă, însă, când acea persoană deține încă o casă sau o locuință, chiar dacă aceasta nu e folosită în scopuri economice sau comerciale și nici măcar închiriată. Acolo impozitul crește de peste 10 ori.
”Putem lua exemple concrete, spune Dănuț Acea. La Reșița, de pildă, pentru persoanele fizice unde nu e nevoie de raport de evaluare impozitul pe clădirile rezidențiale este stabilit prin lege între 0,08 și 0,2 la sută din prețul de construcție al apartamentului sau casei respective. Consiliul local reșițean a stabilit o cotă de 0,093 la sută. Ca diferență, la Caransebeș s-a votat 0,1 la sută, deci mai mare. În cazul clădirilor nerezidențiale ale persoanelor fizice, cu raport de evaluare se aplică cote între 0,2 și 1,5 la sută, în timp ce la Reșița s-a votat 1 la sută din valoarea clădirii respective iar la Caransebeș 0,2 la sută. În cazul clădirilor rezidențiale cu raport de evaluare la persoanele juridice cotele de impozit sunt calculate între 0,08 și 0,2 la sută, prin lege, în timp ce la Reșița s-a stabilit 0,093 la sută iar la Caransebeș, 0,1. La clădirile nerezidențiale impozitul e de 1,3 la sută la Reșița și 1,1 la Caransebeș.”
Dănuț Acea a mai luat un exemplu: impozitul datorat de către o persoană care deține la Reșița un apartament, un spațiu folosit pe post de depozit, o mașină și o casă. Astfel, creșterea impozitului pe acel apartament este de 3,70 la sută. Dacă în 2015 se plătea 271 de lei, în 2016 pentru același apartament proprietarul trebuie să achite 281 de lei, aici creșterea nefiind mare, evident. Problema se schimbă drastic când vine vorba de acel spațiu-depozit. Creșterea e de 1187,4 la sută! Așadar, dacă în 2015 proprietarul plătea pentru el 288 de lei, în 2016 trebuie să achite nu mai puțin de 3709 lei! La o mașină, un Fiat Ducato, de exemplu, în 2015 achitai 300 de lei, acum scoți din buzunar 360 de lei, deci o creștere de 20 la sută. Iar pentru încă o casă plătești cu 6 la sută mai mult.
Din păcate, însă, legea nu specifică în mod clar ce se va întâmpla cu locuințele mixte, adică cele care conțin și sedii de firme și multe alte aspecte care complică procesul. Mai mult, documentele de evaluare și toată corespondența cu primăriile vor lungi atât de mult lucrurile, încât probabil că vom plăti tot cotele maxime de impozit.
