În plin an de criză economică mondială – 1931 – o administrație locală comanda o lucrare de excepție, de avangardă. Uzinele de Fier și Domeniile Reșița (UDR) o executa în mai puțin de un an. Este vorba de cel mai vechi pod sudat din țară, care a împlinit joi 85 de ani. E încă funcțional deși, din păcate se află într-o stare de degradare. Plus că este umbrit de viaductul pe care circula tramvaiul reșițean dar care asigură legătura cu ieșirea din oraș, spre Semenic. În general, în acei ani se practica metoda nituirii. Sudarea podurilor era o metodă revoluționară, atunci, și ea și-a găsit aplicarea pe vremea fostei Uzine de Fier și Domeniile Reșița, care a pus în operă această modalitate de a realiza podul.
Primăria Reșița, sprijinind inițiativa inginerului reșițean Iulian Georgevici, a organizat joi o ceremonie în cuprinsul căreia a instalat și sfințit o placă comemorativă care să imortalizeze momentul. Autoritățile spun că e nevoie de un proiect și de mai multe aprobări pentru a fi restaurat podul, acesta fiind declarat monument istoric.
”85 de ani nu înseamnă puțin, a declarat viceprimaru Reșiței, Vasile Ovidiu Paul, mai ales că podul a fost realizat de UDR. În perioada următoare vom avea grijă să întocmim documentația necesară pentru reabilitarea lui și, cine știe, poate împreună cu podul de fier din vecinătatea Palatului Cultural, și el o capodoperă tehnică, le vom da o destinație turistică. Nu în toată lumea mai găsești asemenea vestigii tehnice și noi va trebui să învățăm să prețuim munca înaintașilor noștri.”
Placa comemorativă a fost dezvelită în prezența autorităților publice, a oamenilor de cultură și cei din domeniul tehnic, beneficiind și de o slujbă de sfințire.
”Pentru mine a constituit permanent un motiv de mândrie acest pod, a declarat și ing, Iulian Georgevici. Așa cum arată e mai puțin atractiv dar sperăm ca în primăvară să obținem aprobări pentru a-l aduce, cu ajutorul primăriei, într-o stare adecvată. Tehnologia respectivă a fost dezvoltată în Statele Unite, în principal, a dat câteva rateuri, de aceea proiectanții ezitau la început să o folosească dar apoi a început să fie folosită pe scară largă în domeniul building-urilor și navelor militare. Ar fi de remarcat că o administrație locală a comandat un asemenea obiectiv în anul de criză mondială, 1931. Podul e executat la UDR în decursul anului 1931 iar montarea sa a început în primăvară și în 29 decembrie al acelui an, cu mulți reșițeni adunați, cu preotul paroh Ioan Ieremia, directorul UDR, Nicolae Balint, evident și împreună cu primaru de atunci, Eugen Crenian, se inaugurează cu bucurie un pod care unește definitv comunităție de atunci.”
.