Toţi românii de bună credinţă cred că au speranţe în ceea ce priveşte finalitatea tăvălugului DNA. Speranţe că fărădelegile şi furăciunile din ţară vor primi lovituri grele. În ciuda tuturor cântăreţilor ce vin şi intoxică demersurile cu explicaţii gen CIA, KGB, SRI etc, hoţia este şi rămâne hoţie. Cred că asistăm la un şoc ce dă peste cap anormalitatea ce se instaurase ca normalitate în societatea românească.
Să mă explic. Ionescu ajungea şef de partid şi ceva grangure prin administraţie. Instantaneu, întreg neamul său îşi ridica IQ-ul cel puţin la nivelul lui Einstein. Şi, toţi se făceau numai buni de a ocupa funcţii de directoraşi pe te miri unde, bineînţeles după cei ce fuseseră la fel de deştepţi şi de neamuri cu precedentul Ionescu politic erau daţi afară pe bază de concurs, în urma intrării IQ-ului lor la apă. Proşti grămadă, fufe de mai mult de-o noapte, hoţi la drumul mare. A-nceput de mult să cadă, câte-un hoţ. Acum n-a stat, ca să parafrazez un vers de iarnă, că tot ninge afară. Pelagra s-a întins de la femeia de serviciu până la director. Oarecum, bugetarii puşi pe căpătuială ştiau că bunăstarea lor vine din patru în patru ani. Ceea ce este dramatic şi se vede în performanţele din şcoli, spitale, primării, consilii judeţene, diverse instituţii ale guvernului în teritoriu, este totala inversare a scării valorilor. Toate fufele şi toţi proştii ocupă funcţii decizionale în sistem şi fac ce ştiu ei mai bine. Pun pe butuci orice încercare a unor rătăciţi de a face treburile să meargă.
Naivii ce aveau ceva de spus, în urma anilor pierduţi prin şcoli şi a nopţilor pierdute cu lecturi au capotat în faţa celor ce-şi cumpărau titlurile academice cu valută sau viţei şi-şi pierdeau nopţile prin cluburi. Cheia devenirii profesionale şi sociale o constituia şpaga şi gradul de rudenie cu hienele politice ce se hrănesc din cadavrele bugetelor administraţiilor locale, judeţene şi naţional.
Revin la acţiunile DNA şi spun că întreaga societate are nevoie de deratizarea pe care această instituţie o prestează. Urmează ca instanţele de judecată să valideze munca acestor oameni, prin sentinţe pe măsura jafului produs. Mai apoi, după ce vom trece de mirarea, „cum domnule, chiar şi domnul politician Ionescu, cel de treabă, a furat?” să resetăm cronometrul lui Brucan şi să renaştem în următorii douăzeci de ani.
Sursa foto: bzc.ro
