Parlamentul European a anunțat astăzi că a solicitat Comisiei Europene să facă presing pentru ca Statele Unite să respecte reciprocitatea vizelor. Așa cum se știe, în acest moment cetățenii din Bulgaria, Croația, Cipru, Polonia și România, toate state membre ale UE, nu pot intra fără vize în SUA. În 2014 autoritățile europene au solicitat ca state precum Australia, Brunei, Japonia și Canada să ridice regimul de vize pentru europeni, ceea ce s-a și întâmplat, Canada făcând acest lucru anul acesta. Singurul stat care întârzie respectarea reciprocității vizelor este SUA. În aceste condiții, printr-o rezoluție votată miercuri, Parlamentul European cere Comisiei Europene să meargă chiar și până la reinstaurarea vizelor pentru cetățenii americani care vor să viziteze state din Uniunea Europeană, în cazul în care Statele Unite vor refuza în continuare să ridice vizele. Este o atitudine remarcabilă a autorităților europene, deși povestea e destul de veche. Iată ce scria eCronica în aprilie 2016, pe acest subiect:
”Există de mai mulți ani o frustrare, camuflată, e drept, de trompetele sforăitoare ale relațiilor strategice ale României cu Statele Unite. Nu sunt deloc un apologet al urii față de americani sau al prostiilor vehiculate, de genul, că mai bine ne era cu Rusia sau în alte spații economico-politico-strategice. Este clar că parteneriatul strategic cu SUA e o garanție de stabilitate pentru români și pentru întreaga zonă. Dar și propaganda proamericană este foarte activă, ascunzând, așa cum spuneam la început un sentiment de neîmplinire. Despre ce e vorba? Mă refer la eterna problemă a vizelor. Cu siguranță că mulți români sunt nemulțumiți de faptul că le trebuie o viză pentru SUA, mai ales în condițiile enunțate mai sus, de parteneriat cu țara noastră și de relații bilaterale foarte bune dar și de calitatea de membru UE a țării noastre. De ani de zile, politica românească nu e în stare să obțină un asemenea statut preferențial. Fapt care, dincolo de scuturi antirachetă, de investiții americane (nu multe, totuși) ne face să ne considerăm, totuși, un fel de semicolonie, un stat aliat dar cumva, ”de rezervă”. Sigur că politica SUA în domeniul vizelor e drastică dar, este destul de ciudat că nu am găsit un bărbat de stat care să fie în măsură se negocieze problema vizelor. Sigur că nici din spațiul Schengen n-am fost în stare să ne convingem colegii de uniune că ar fi trebuit să facem parte, dar asta e o altă discuție.
În aceste condiții, întrebarea legitimă era când va reacționa Uniunea Europeană? Pentru că dacă România singură nu are anvergura necesară pentru a obține ridicarea vizelor, măcar UE să o facă. Cu toate că politica externă a Uniunii nu e chiar atât de coerentă pe cât ne-am fi dorit. Iată însă că UE, respectiv Comisia Europeană, ia în discuție posibilitatea de a reintroduce vize de călătorie în spaţiul UE pentru cetăţenii din Statele Unite şi Canada, ca formă de presiune în contextul în care cele două ţări refuză să elimine obligativitatea vizelor pentru români şi bulgari. Comisia Europeană va dezbate acest subiect marţea viitoare. Un funcționar din cadrul Comisiei Europene susține că este necesară o dezbatere şi vor trebui luate decizii politice într-o problemă atât de importantă. Măsura este considerată o formă de presiune asupra Statelor Unite şi Canadei, care menţin obligativitatea vizelor de călătorie pentru cetăţenii români şi bulgari. În sfârșit, avem de-a face cu un demers mai hotărât asupra diplomației Statelor Unite, obișnuită, din păcate, mai degrabă cu vasalitatea decât cu adevărata cooperare. Așa trebuie reacționat: coerent, ca un tot unitar. Adică, problema României și Bulgariei e și problema UE! Să sperăm că va exista un succes în acest demers. În același context, dacă tot ne dorim să facem parte dintr-o construcție europeană, la care contribuim din greu cu bani și, de ce nu?, cu sacrificarea economiei naționale, măcar să dobândim niște avantaje normale, în aceste condiții.” (eCronica, 8 aprilie 2016).
Este o abordare extrem de necesară, în opinia noastră, pentru că altfel vor fi alimentate în continuare frustrări legate de o Europă cu două viteze sau cu cetățeni de rangul I și II. Cu toate că, în actualele condiții, de politică autarhică a SUA, e greu de crezut că administrația Trump va marșa.
