O alianță de 37 de media franceze și internaționale, susținută de Google și rețeaua internațională de media First Draft, a lansat săptămîna trecută “CrossCheck”, o platformă de colaborare de fact-checking menită să demaște știrile false care ar putea perturba alegerile prezidențiale din aprilie-mai, din Franţa, relatează AFP, preluată de Agerpres.
Site-ul CrossCheck (https://crosscheck.firstdraftnews.com) permite media partenere să-și pună în comun eforturile pentru a demonta informațiile false și a publica un articol pentru restabilirea adevărului, a explicat directoarea First Draft, Jenni Sargent, în cursul unui briefing de presă.
Această inițiativă a fost lansată inițial pentru durata campaniei prezidențiale franceze, dar ar putea fi prelungită dincolo de primăvară în caz de succes.
Printre media implicate se află mari cotidiene naționale — Libération, Le Monde și Les Echos — și regionale franceze, reviste, site-uri de informații, precum și AFP, alături de Google și de Facebook. Printre media internaționale intrate în alianță se află posturile de televiziune britanice Channel Four și BBC News, precum și agenția de informații financiare americană Bloomberg.
La final, această platformă ar urma să reunească circa 250 de jurnaliști din media partenere care vor putea partaja informații, în scopul de a verifica cel mai bine articolele îndoielnice.
Orice verificare va fi publicată pe CrossCheck numai dacă este validată de cel puțin două redacții.
Pentru a repera zvonurile în curs de amplificare, participanții se vor ajuta de semnalările internauților pe site-ul CrossCheck, de programul GoogleTrends, care înregistrează căutările cele mai frecvente pe Google, precum și de o monitorizare realizată de o duzină de studenți la jurnalism.
Aceștia vor fi aceia care vor redacta articolele de verificare, sub coordonarea media partenere.
CrossCheck va indica dacă informația de plecare a fost falsă sau nu, sau imposibil de verificat, și va preciza ce redacții au colaborat la aceasta.
Printre primele știri false demascate este și crea privind agresarea unui preot care a circulat în ultimele zile pe rețelele sociale și care data, de fapt, din 2013.
Presa din România este oglinda societăţii. Ori, într-o societate destructurată, presa este aşişderea! După o perioadă de pionierat în care jurnalismul românesc a însemnat mai mult terapie post-comunistă, iată că a venit „timpul profesionismului”, ar spune deontologii. Mass-media s-a împărţit, destul de repede în trusturi, corporaţii şi presă locală. Corporaţiile la rîndul lor, sînt de două feluri: cele străine şi cele cu capital românesc. Pentru consumatorul de media din România, însă, acestea nu sînt decît de două feluri: bune şi proaste! Puţin îi pasă de interesele trusturilor care se află în spatele ştirilor sau campaniilor de presă. Nici nu are timp să se gîndească la aest lucru. Îşi dă seama totuşi că actul jurnalistic este din ce în ce mai slab. La televizor urmăreşte, sau varianta mişcată a tabloidelor, sau false vedete, pline de ifose, grasiate şi tîmpe care pun întrebări prestabilite cu grijă în aşa fel încît discuţia din studiourile televiziunilor de ştiri să nu cumva să alunece într-o direcţie care nu mai este convenabilă proprietarului. Jurnalismul de slabă calitate este o realitate! O realitate întreţinută chiar de breasla noastră! Din păcate! Organizaţiile de media, atîtea cîte sînt, puţine, nu pot influenţa, şi nici nu şi-au propus, actul urnalistic. Şi asta pentru că, ani de zile, deontologii presei româneşti au încercat să ne convingă că presa nu mai este cureaua de transmisie între societate şi conducători! Presa are menirea primordială de a distra! Ori pentru distracţie, nu e nevoie de multă specializare! Aşa au dispărut cea mai mare parte dintre specialiştii presei autohtone. A fi jurnalist specializat pe justiţie, securitate, economie, cultură, era sinonim cu a fi jurnlist comunist! Presa centrală, economică, culturală, sportivă, a atras o mică parte dintre jurnaliştii specializaţi. Restul, însă, s-au pierdut în noul mecanism de a face presă în România.
Presa locală este cea mai afectată de aceste transformări. În ultimii ani, ziarele şi-au redus numărul şi tirajele, proprietarii au „sărăcit”, ziariştii locali au devenit mai vulnerabili şi mai puţini. Despre independenţa presei se vorbeşte numai la şcoală! Dacă vei căuta, rar vei găsi în provincie un jurnalist care să-ţi spună că e specializat pe un anumit domeniu. Cei mai mulţi au în portofoliu mai multe domenii, majoritatea fără nici o legătură între ele. Un specialist, evident, costă! Ori, în presa locală salariile sînt la limita supravieţuirii, iar oferta de candidaţi impresionantă. Noile facultăţi de jurnalistică au pregătit, în ultimii ani, forţă de muncă pentru această „industrie”. În aceste condiţii, profunzimea actului jurnalistic a dispărut aproape definitiv, iar presa se face vinovată, şi ea, de situaţia gravă în care a ajuns societatea românească.
Adevărul e că INTERNETUL suportă orice! Dacă ne-am bucurat de confortul unei realităţi virtuale comode şi non-invazive, astăzi facem cunoştină cu o realitate virtuală duşmănoasă şi agresivă care, nu doar că se suprapune peste realitatea cotidiană, dar chiar o influenţează decisiv pînă la anihilare. Aceasta este o realitate inflamată chiar de Internet: amestecul serviciilor de informaţii în mass-media! O realitate valabilă şi în România, unde, însă, acest amestec se face grosier! La începutul lui februarie, aproape 20 de IT-iști de la firme importante de profil din Sibiu s-au reunit într-un ”hackathon” al cărui scop este acela ca așa zisele știri false să nu se mai distribuie prin intermediul Facebook-ului, scrie Turnul Sfatului din Sibiu. Proiectul este susținut de Digi 24 și Hotnews, două entităţi media serioase asupra cărora planează, însă, suspiciunea că ar fi vectori de comunicare ai serviciilor de informaţii.
Afacerea care este, de fapt, una de cenzură a presei a fost devoalată de mai multe publicaţii.
Digi 24 și HotNews sînt două mijloace de presă care susțin cenzura internetului și a facebook motivînd prin așa zisele știri false promovate de unele siteuri. Cele două entități media au susținut crearea unei liste negre a siteurilor din România în care dincolo de siteurile care dau știri tabloide și neverificate au inclus și media care nu le susține punctele de vedere, ceea ce este prea de tot! Mai multe site-uri au fost incluse pe lista celor cu surse îndoielnice. Printre acestea se numără: Antena3.ro, Romaniatv.net, Stiripesurse.ro şi Dcnews.ro.
Sigur, un promotor de fakenews poate deveni orice site, chiar şi public, în spatele căruia ajunge paraşutat un lider avid de glorie şi… like-uri! Este cazul de la Reşiţa! Deşi managerul spune pe unde poate că invidia privind audienţa uriaşă îi face pe unii cîrcotaşi să dezgroape morţii, nu-şi aminteşte nimic despre crizele de isterie provocate de scăderea de trafic pe net! “Ce, ţăranca aia de Flavia (Voinea!) e mai bună ca mine?”, se isteriza zuza în procesul de fabricaţie al senzaţionalului public… Şi nu e fake ce vă spun…. Cînd nu-ţi mai atingi vărful nasului cu degetele de la picioare, rişti să cazi în propria demagogie.
S-a întîmplat… de cutremur! Cînd Moise Guran şi-a văzut aplicaţia de ştiri purtătoare de diagonala poliţiei presei, transmiţînd alerta de cutremur. Şi nu orice cutremur: de 10 grade pe Richter, la o adîncime de 10 km în Vrancea! “Ştirea” e fake-ul, fake-ului fake-ului!!! 10 grade, la 10 km adîncime, în Vrancea! Nu mai vorbesc de penibilul situaţiei…
