Obiceiul industriaşilor reşiţeni de a plasa banii în afara teritoriului Banatului şi României este vechi. De cînd industria la Reşiţa! El a renăscut după momentul Decembrie 1989 şi s-a amplificat în ultimii ani. Într-un mod total nepermis şi îngrijorător, banii Reşiţei se scurg spre meleaguri străine, puşi la adăpost, în detrimentul cetăţenilor acestei urbe care asistă neputincioşi la astfel de practici. Lista cu numele celor ce bagă banii Reşiţei în buzunare străine nu este foarte lungă. Astăzi, un sigur exemplu, doar!
Prin 2010, cînd eram corespondent în Moldova, la Chişinău, am auzit, recunosc, pentru prima dată de plasamentele financiare ale bogaţilor şi potenţilor politicieni de pe malul Bîcului, în Cipru sau Gibraltar. Nici nu ştiam că se pot pune banii în Gibraltar! Iată, însă că şi oameni de afaceri din Reşiţa plasează banii la loc sigur în Germania sau Franţa. Cu cît sînt mai puternici (luaţi ca ordin de mărime şi comparaţie Vinţu de Jos!) şi au mai mulţi angajaţi, cu atît plasamentele financiare în afara graniţelor sînt mai numeroase.
Industriaşul Aurel Văduva, proprietarul PLASTOMET nu face excepţie! Din investigaţiile efectuate recent a rezultat că Aurel Văduva este partener de afaceri nedeclarat, cu miliardarul german Dieter Schwarz (poziţia a treia în topul celor mai bogaţi germani), cu suma de 349.280 de euro/an, bani care ar putea foarte bine să se regăsească în economia locală.
Potrivit informaţiilor, Aurel Văduva şi firma Plastomet produc vagoane industriale pentru o companie franceză. Exportul aduce bani în compania reşiţeană, iar o parte dintre aceştia se întorc în Franţa, dar mai ales în Germania, acolo unde, cum spuneam, există o ciudată relaţie de afaceri între Aurel Văduva şi Dieter Schwarz.
Plastomet SA are, în acest moment 118 angajaţi cu un salariu mediu lunar ce trece de 3.000 de lei. Bani buni, într-un oraş ca Reşiţa. Dacă ar avea mai mulţi muncitori calificaţi, Aurel Văduva ar putea realiza mai mult export, deci ar cîştiga mai mulţi bani. Există, însă, o criză enormă de muncitori calificaţi, iar restartul şcolilor profesionale, tehnice sau duale, este abia la început.
Paranteză 1: „Pentru anul şcolar ce urmează, au fost înregistrate, din partea operatorilor economici, un număr de 640 de solicitări de şcolarizare în învăţămîntul profesional, fiind soluţionate de Inspectoratul Şcolar Judeţean Caraş-Severin un număr de 588. Acestea au fost distribuite pe calificări profesionale“, spune inspectorul școlar general, Adrian Doxan. Pentru meseria de lucrător hotelier, au fost 17 locuri solicitate de agenţii economici și 14 locuri acordate, se vor mai școlariza 28 de ospătari (chelner) vînzător în unităţi de alimentaţie (deși se solicitaseră 37, 14 bucătari, tot atâția cofetari – patiseri, 28 de comercianți-vânzători, 14 tineri pentru meseria de brutar – patiser – preparator produse făinoase, 14 pentru confecţioner produse textile, 28 tîmplar universal, 14 electrician constructor, 42 electrician exploatare joasă tensiune, 42 lăcătuş construcţii metalice şi utilaj tehnologic, 84 de mecanici auto, 14 operatori la maşini cu comandă numerică, 14 strungari, 56 sudori. Lista cu meserii ce vor fi școlarizate anul viitor mai cuprinde 28 tinichigii – vopsitori auto, 14 electromecanici utilaje şi instalaţii industriale, 14 mecanici utilaje şi instalaţii în industrie, tot atâția pădurari, 28 mecanici forestieri, 28 mecanici agricoli, 14 lucrători în agricultura ecologică, 28 de fermieri montani. „Încheierea «Pactulului pentru şcoala duală» încheiat între trei unităţi de învăţămînt care şcolarizează elevi în învăţămîntul profesional şi tehnic şi companii şi agenţi economici din municipiul Reşiţa dar şi din partea altor agenţi economici din judeţ, a condus la înregistrarea unui număr foarte mare de solicitări ferme din partea agenţilor economici din judeţ pentru realizarea a 21 de clase de învăţămînt profesional tradiţional, fapt ce a impus diminuarea claselor de învăţămînt liceal“, mai spune Doxan.
Aşadar, din cele 588 de locuri pentru meserii, doar 126 sînt pentru sudori, lăcătuşi şi strungari. Restul, patiseri, cofetari şi ospătari!
Paranteză 2: La Universitatea Eftimie Murgu se derulează un proiect de ABC pentru antreprenoriat, în parteneriat cu cele şase licee din Reşiţa şi 10 antreprenori de succes din Caraş-Severin, cu 40 de elevi care îşi prezintă planurile de afaceri şi învaţă să fie antreprenori pe o piaţă deloc prietenoasă. Majoritatea celor prezenţi doreau să demareze afaceri mici, de familie, de genul cafenea-patiserie, afaceri agricole (plantaţie de afine), cu bani din bancă, de cele mai multe ori! Afaceri din domeniul serviciilor care au nevoie, însă, de producţie pentru a se putea susţine! Şi, mai e ceva…
Să revin la Aurel Văduva! Potrivit statisticilor, 37% din salariul unui român se duce, lunar, pe mîncare, 90% din această sumă fiind cheltuită în supermarketurile deja cunoscute şi prezente în toate oraşele ţării. Aplicat la Plastomet SA, calculul ne spune că, raportat la salariul mediu şi la numărul de muncitori din fabrică, într-un an, Aurel Văduva, prin intermediul salariaţilor săi, plăteşte supermarketurilor reşiţene 349.280 de euro, mare parte din aceşti bani fiind încasaţi de Dieter Schwarz, proprietarul supermarketurilor Lidl si Kaufland!
Peste 90% din bugetul de cumpărături al românilor (mai ales din oraşe) a ajuns să meargă către marile lanţuri de magazine. Înainte de criză, comerţul modern (cash&carry, hipermarketuri, supermarketuri şi magazine de tip discount) număra 570 de magazine. Astăzi, cifra aproape s-a triplat!
Aceşti bani ar putea susţine producătorii locali de alimente mai sănătoase care cam dispar din peisaj. Un singur exemplu: o brutărie din Zona Intim a fost închisă de ANAF ANTIFRAUDĂ pentru că nu a dat un bon fiscal pentru o pîine. 11 angajaţi au rămas pe drumuri! În acelaşi timp, doar Lidl importă din Germania 7000 de tone de pîine congelată, anual pe care o încălzeşte şi o livrează pe pieţele din România! Despre ce vorbim? Despre cum ar putea Ezerişul, Soceniul, Tîrnova să devină Grădina Maicii Domnului, dacă reşiţenii ar investi mai mult în achiziţia de produse alimentare din spaţiul rural apropiat oraşului, în detrimentul marilor lanţuri industriale!
Aurel Văduva este unul dintre pionierii şcolii duale în Caraş-Severin. Poate, împreună, vom încerca să unim comunitatea şi să investim în producătorii autohtoni. “Adoptă un ţăran” era un slogan în Bucureşti! De ce nu, şi la Reşiţa?
