Jurnaliștii reșițeni Paula și Vasile Neamțu s-au dovedit extrem de inspirați, în 2013, să readucă în atenția opiniei publice un simbol autentic al culturii românești, ,,Ia tradițională”. Acțiunea de promovare a acestui simbol național a stat sub genericul ,,Presa cărășană promovează ia,”. Impactul acestui eveniment a fost deosebit, reușind să coaguleze toată presa cărășeană, iar din anul 2014 Societatea pentru Cultură ”Metarsis” a îmbrățișat această frumoasă idee, alăturându-se inițiatorilor.
În satele bănățene bunicile și străbunicile noastre țin la mare preț de lada cu zestre și bine fac, pentru că aceasta ascunde comori inestimabile ale portului bănățean, iar ca vedetă între aceste comori se desprinde categoric ,,Ia”, ca cea mai importantă piesă a costumului tradițional românesc, piesă vestimentară ce a fascinat pictori, fotografi, designeri și chiar regine. Vorbim aici de faimoasele fotografii ale Reginei Maria, în costumele tradiționale românești.
În Zorlențul meu natal, bunica mea păstra și se îngrijea cu mari emoții de costumele populare din dolaf, sperând că nepoata, sora mea, odată și odată vor purta aceste frumoase straie românești. Dorința bunicii s-a materializat mult mai târziu și frumoasa ie a fost purtată cu fală miercuri, de către strănepoată.
Într-un alt colț de rai al Banatului, pe Valea Almăjului, într-un sat de munte la Lăpușnicu Mare, bunica soției, cu același drag față de portul bănățean, se îngrijea de costumele populare din ladă nutrind speranța că datina și portul bănățean vor dăinui în timp. Cum bunicile și străbunicile noastre au păstrat portul și datina la Zorlenț, la Lăpușnic, la Brebu sau Fârliug, așa trebuie păstrate și de către noi aceste comori ale neamului românesc.
Ia sau cămașa este considerată, așa cum arătam, cea mai importantă piesă a costumului popular românesc. Din punct de vedere lingvistic, românii au moştenit atât termenul latin ie, derivând din latinescul tunicae lineae (tunică subţire purtată pe piele), pentru cămaşa femeiască, cât şi un termen împrumutat de romani din fondul celtic şi anume camisa, atestat pentru prima oară în limba latină în secolul IV menţionat, de pildă, şi în Glossarium mediae et infimae Latinitatisal.
Miercuri, în Centrul Reșiței, brâul bănățean a fost început de către cunoscuți dansatori, foști sau actuali, coregrafi, inclusiv dna Floarea Vela și popularul coregraf Ioan Ghiaur, îmbrăcați în costume populare și cu pasul așezat. În brâu s-au prins, printre alții, și primarul Reșiței, Ioan Popa, dr. Felicia Quint, Martin Cornea, primarul de la Zorlențu Mare, coregraful Nițu Moica, jurnalistul Cornelia Dunăreanu, Paula și Vasile Neamțu și mulți alți iubitori ai portului bănățean.
