Europarlamentarul Mircea Diaconu, apreciată personalitate a culturii românești, fost ministru al Culturii, a remis publicației noastre o propunere de proiect care sună foarte interesant. Drept pentru care o prezentăm, mai jos, și cititorilor noștri.

Către Ziarul eCronica,

Vă propun ca în An Centenar să lansăm împreună proiectul “Rețea națională de repere ale civilizației spațiului românesc”, bazându-ne pe toate descoperirile și dovezile despre noi înșine, ca trăitori pe acest teritoriu.

După părerea mea, oricine a viețuit vreodată pe aceste meleaguri este strămoșul nostru și a adăugat ceva la ceea ce am putea numi astăzi civilizația spațiului românesc.

Este foarte clar că emanciparea politico-socială a României a folosit tot un concept cultural identitar, bazat pe istorie, pe memorie colectivă, singura care poate crea identitate națională, concept sintetizat de Școala Ardeleană în sec. XVIII în ceea ce numim și azi latinitatea noastră.

Părerile despre originile și identitatea noastră glisează între dispreț de sine și mândrie exagerată, lăsând un spațiu mult prea mare populismelor care astăzi coagulează energii toxice în toată Europa.

Iată de ce cred că un astfel de concept trebuie să decurgă din studii științifice și argumente istorice și să pătrundă încet, încet, în conștiința publică prin toate mijloacele, să dea identitate și conștiință de sine națiunii noastre. Exact în An Centenar.

Al dumneavoastră,
Mircea Diaconu

Propunere de proiect,
în Anul Centenarului

Rețea națională de
repere ale civilizației
spațiului românesc

Organizare

Rețea națională de repere ale civilizației spațiului românesc, instituită printr-un act normativ, aflată sub controlul Parlamentului / Guvernului, cu finanțare directă de la bugetul de stat pe baza unui plan anual de activități, cu obligativitatea verificării financiare periodice.

Obiective

Obiectivul general este constituirea unei rețele naționale de centre culturale și de cercetare, care să studieze, expună, dezbată și promoveze reperele civilizației din spațiul românesc, chiar și în afara teritoriului statului român actual, oriunde se poate vorbi despre civilizație românească.

Finalitatea trebuie să însemne o «Renaștere culturală», rezultată în urma unui discurs istoric și identitar obiectiv, documentat, lipsit de complexe sau constrângeri politice, un veritabil motor de dezvoltare a României.

Obiective specifice

• Aprofundarea studiului civilizației spațiului românesc, ca un tot unitar, incluzând activitatea științifică a principalelor centre universitare și de cercetare de pe teritoriul României;
• Organizarea de expoziții permanente, temporare și itinerante pe diferite teme care scot în evidență momentele principale și specificul cultural al civilizației spațiului românesc;
• Crearea unui mediu propice pentru dezbateri publice, conferințe naționale și internaționale și pentru evenimente culturale;
• Sprijinirea cercetării și inovării atât prin utilizarea noilor tehnologii, cât și prin conectarea mediului universitar / profesional din țara noastră la cel european și internațional;
• Apropierea de marele public printr-o strategie coerentă de mediere culturală și de activități destinate tuturor tipurilor de vizitatori, cu accent pe activități educative orientate către elevi și studenți.
• Colaborarea cu Ministerul Educației Naționale, Ministerul Culturii și Identității Naționale și Ministerul Cercetării și Inovării, pentru ca în final rezultatele să intre în conștiința publică și să fie parte din bagajul de cultură generală al oricărui cetățean al țării noastre.

Implementare

Locații semnificative: Pentru a avea impactul scontat, fiecare centru cultural din rețea trebuie amplasat într-un sit cultural cu semnificație națională și relevant pentru spațiul geografic de care aparține.

Siturile în sine pot fi de factură diferită și pot derula programe de activități complexe, astfel încât să fie în concordanță cu specificul sitului, al zonei și cu temele principale pe care este construit discursul științific. Toate siturile trebuiesc amenajate / reamenajate conform standardelor contemporane din domeniu și conectate între ele.

Exemplu de locație: Cazinoul din Constanța – Centru cultural pentru Dobrogea și Marea Neagră.

Excelența știintifică: Demersul dorit presupune o colaborare permanentă cu mediul academic românesc și internațional, concretizat printr-un parteneriat cu Academia Română și completat cu colaborări punctuale cu diferite centre universitare și de cercetare. Implicarea mediului academic este crucială pentru reușita proiectului, pentru că doar astfel pot fi garantate calitatea demersului științific și includerea noilor informații rezultate din descoperiri arheologice și din experimente folosind noile tehnologii (arheologie aeriană, studiul ADN).

Implicarea publicului: Atragerea și participarea publicului este al treilea pilon fundamental al acestui proiect, deoarece fără o relație activă cu cetățenii nu se poate vorbi despre o schimbare majoră. Întreaga organizare a centrului cultural și strategia de comunicare elaborată trebuie să incite un flux de vizitatori cât mai mare, să îi implice în mod direct în demersul cultural (prin metode moderne de comunicare și interacțiune) și să îi coopteze la marile dezbateri și descoperiri științifice prezentate. Centrul cultural nu trebuie să se poziționeze ca un reper fixat în timp, ci ca un spațiu viu de cunoaștere și de participare.

Perspective pe termen lung

Deși în faza inițială ar fi nevoie de o investiție considerabilă în amenajarea rețelei culturale (cu posibilitatea de finanțare din fondurile structurale sau din alte surse, ca de exemplu EEA Grants sau Banca Europeană de Investiții), în foarte scurt timp aceasta trebuie să devină sustenabilă prin propria activitate și prin servicii conexe. Pe termen mediu spre lung, aceste centre culturale pot deveni motoare de dezvoltare regională, pot atrage noi finanțări europene și internaționale și pot impulsiona dezvoltarea domeniilor conexe (programe educative, de formare profesională, turism cultural, aplicații IT)

Rețeaua culturală națională trebuie să se afilieze la alte rețele culturale europene sau internaționale, cu care să dezvolte programe comune de activități și să atragă finanțări din alte surse decât cele disponibile pentru proiectele cu acoperire națională.

La nivel simbolic, demararea unui astfel de proiect cultural național în Anul Centenarului Statului Român ar marca o nouă etapă în consolidarea spiritului național și identitar, de care avem atâta nevoie.