Reiau, cu tristețe, acest articol din 2 noiembrie 2012, care redă doar o fărâmă din viziunea politică și administrativă a celui care a fost Sorin Frunzăverde, poate cel mai important politician postdecembrist de până acum. Dumnezeu să-l odihnească în Lumina Sa Veșnică!
Liderul liberal Sorin Frunzăverde, președintele Consiliului Județean Caraș-Severin și, de miercuri, președinte al Consiliului de Dezvoltare Regională Vest, a lansat în aceste zile o teză, o provocare politică ce ar putea reforma România în următorii ani. Deși Consiliul Regional de Dezvoltare are un caracter aproape eminamente administrativ și este practic structura care coordonează absorbția fondurilor europene și girează strategiile și acțiunile de dezvoltare, această entitate condusă acum de USL, care a câștigat consiliile județene din regiunea Vest, a lansat, așa cum spuneam, o propunere care are șansa să capete consistență numai prin pârghii politice. Sorin Frunzăverde a vorbit despre acest lucru în cadrul constituirii Consiliului regional, la Reșița, miercuri, dar a apăsat pe această idee, tocmai pentru ca ea să fie bine diseminată, și în conferința de presă de joi, o conferință, de altfel, politică. Este vorba de un proiect de lege privind dezvoltarea regională, un act însă diferit de concepții actuale, un proiect izvorât tocmai din experiența locală și regională a consiliilor județene și al celui regional de dezvoltare. O viitoare reorganizare regională a României, din perspectiva celor enunțate de Sorin Frunzăverde, are toate șansele să imprime țării un traseu ce poate fi considerat de succes, în acord cu statele europene. Suntem, practic, singurul stat din zonă, susține Frunzăverde, care nu are regiuni. Nu vorbim de federalizare, explică liderul liberal, ci de o organizare pe localități, județe și regiuni. Pentru că județe – chiar dacă au denumiri diferite – există în state precum Germania, Franța, Austria, chiar și Polonia, dar acolo funcționează și regiuni. Regiuni care, subliniază Sorin Frunzăverde, trebuie să preia din atribuțiile ministerelor, desigur, cu bugetarea de rigoare, articulată pe o asemenea organizare. Există multe obiective de interes regional, cum sunt unele drumuri de exemplu. Sigur că autostrăzile, unele drumuri naționale, rămân apanajul guvernului, dar alte priorități trebuie cedate regiunilor.
Sunt demersuri ideatice și, ulterior, legislative, pe care liderul liberal le enunță, ca de obicei, cu destul de mult înainte ca ele să fie cu adevărat înțelese și adoptate cu comprehesiune de cei care trebuie să le pună în aplicare. Un mic paradox este acela că nu sunt neapărat elemente noi și aplicarea lor nici nu e complicată. Acest lucru îl subliniază Sorin Frunzăverde. Trebuie doar să ne aliniem unor modele care funcționează cu succes în toată Europa unită. Cât despre numele viitoarei regiuni, că va fi Regiunea Banat sau Vest, ori va purta altă titulatură, e mai puțin important, consideră viceprețedintele PNL. Chiar și conducerea lor rămâne de văzut cum va fi aleasă. Oricum, în acea ipostază ar putea rămâne un singur prefect pe patru județe sau poate instituția prefectului să fie chiar desființată. Sorin Frunzăverde crede că cele două mari provocări pentru viitorul guvern al USL sunt adoptarea unei noi Constituții și reorganizarea administrativ-teritorială a României.
Până la urmă, ne îndeamnă, Frunzăverde, nu trebuie să ne fie frică de regionalizare pentru că e vital să absorbim fondurile europene într-o rată mulțumitoare, să rezolvăm proiecte regionale și să atragem cât mai mulți bani de la bugetul statului, bani care ar putea veni aici și nu la București. de altfel, Sorin Frunzăverde consideră de multă vreme că unele ministere sau autorități centrale sunt suprabugetate, ceea ce nu e firesc. Domnia sa a dat un exemplu semnificativ – Polonia – care a absorbit 40 de miliarde de euro din bani europeni. Cum? În principal datorită faptului că guvernul a prins în buget cofinanțarea acestor proiecte.
Așa că, în definitiv, de ce să nu fim europeni până la capăt?
