Ne aflăm în pragul anului 2021, cu o semnificație identitară pentru Reșița. La 3 iulie 2021 se vor împlini 250 de ani de industrie la Reșița. Nu e puțin lucru, un sfert de mileniu de tradiție industrială.
Pentru Reșița, tradiția industrială a fost coloana sa vertebrală. Totul, la noi a pornit timp de un sfert de mileniu de la industrie. Prestigiu. Mândrie de bănățean care face un lucru în premieră și unic. Bănățean care vrea să fie mereu „fruncea”. Cultul muncii care a devenit cultul Reșiței. Standard de viață. Multiculturalitatea. Județul nostru, județul Caraș-Severin e o mică Europă, cu câte etnii s-au stabilit la focul furnalelor. Fie și atunci când s-au numit coloniști. Cultura însăși e impregnată de această tradiție – tradiția industrială. Ca în fântânile cinetice ale maestrului Constantin Lucaci, unice în Europa, sau în sculpturile sale în oțel inoxidabil duse la Bienala de la Veneția. Ori în muzeele aflate sub patronajul Vaticanului. Uneori a generat orgolii. Alteori metafore, explozii de uimire ale celor din afară care au devenit simbol. Mai întâi „cetatea de foc”, în vremea proletcultismului, mai apoi „orașul-uzină”, iar mai aproape de zilele noastre: „Orașul cu poeți”. O sintagmă ca un balsam când industria a început să piardă teren.
În fața unui asemenea eveniment, Filiala „Ștefan Naciu” Caraș-Severin a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România e pregătită și angajată la proiecte care-i aparțin în totalitate sau în parteneriat cu cei care simt importanța memoriei în acest municipiu și o fac cu pasiune. Zilele trecute am angajat în avanpremieră o dezbatere profesională pe tema: „Exodul gulerelor albe”. A fost o dezbatere spumoasă. Vie, antrenantă, în care membrii filialei au demonstrat cât sunt de documentați, de informați. De conectați actualității. De preocupați, indiferent dacă trăim la Reșița sau în Grecia. Dacă suntem aspiranți la calitatea de membru al UZPR sau e chiar președintele Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, Doru Dinu Glăvan. Cu acest prilej, au fost aduse în discuție multe personalități, în general tineri care trăiesc în afara granițelor, dar nu numai: Bogdan Rogin, expert la Bruxelles; Silviu Rogobete, fost consul al României la Cape Town, actualmente profesor universitar la Timișoara; Carla Negrea, înotătoare, Norvegia; Daniela Bosioc, care lucrează pentru ONU la Bonn; Alexandra Voia, lucrează la Bruxelles pentru NATO; Oana-Raluca Topală, este la New York, lucrează pentru ONU, poetă care a debutat la 13 ani; Simi Novac, tenor la Londra; Dan Farcaș, matematician, scriitor SF; Cătălin Iacob, violonist în SUA; Silvia Fierescu, expert Ungaria; Dimitrie Grama, medic în Suedia și Gibraltar, scriitor; Paul Gabriel Sandu, profesor de filozofie în București, cu un doctorat în Germania, scriitor; Teo Milea, pianist, trăiește în Canada; Bogdan Piperiu, artist plastic, trăiește și expune în Germania; Daniel Goiți, pianist la Cluj, câștigătorul premiului George Enescu, ediția 1991; Răzvan Preda, medic șef, cu o dublă specializare, la o clinică în Germania; Mihai Cheregi, medic la Stuttgart, a treia generație de medici reșițeni; Ionuț Petru, medic în Germania și sportiv care a reprezentat România în competițiile internaționale, cu o colecție unică în Europa de tricouri ale echipei Steaua; Corneliu Mureșan, coordonator al Redacției Muzicale la Radio Iași, membru UZPR; și nu în ultimul rând Lavinia Bârlogeanu, profesor universitar București, cu studii post-doctorale la Sorbona, romancieră.
Rezultatele acestei dezbateri, care a avut loc, datorită condițiilor pandemice, între membrii grupului de lucru al filialei noastre constituit pe aplicația WhatsApp, vor fi aplicate de către filială, dar și de către un parteneriat mai larg format din: Centrul Universitar din Reșița al Universității Babeș-Bolyai, Cluj; Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici” Caraș-Severin; Forumul Democratic al Germanilor din Caraș-Severin, al Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița, al Revistei Reflex: Artă-Cultură-Civilizație și al Metarsis: activități și servicii de cultură urbană și artă contemporană.
Dorina Sgaverdia