Ne găsim în fața unui nou proiect având marca Reșița: 250 de ani de industrie, primul care debutează în anul jubileului. Inițiatorii acestui proiect sunt dr. Ada Cruceanu-Chisăliță și Erwin Josef Țigla, el desfășurându-se sub patronajul Centrului Universitar din Reșița al UBB, al Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici” Caraș-Severin, al Forumului Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin, al Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița, al revistei „Reflex: Artă – Cultură – Civilizație”, al Fundației „Metarsis: activități și servicii de cultură urbană și artă contemporană” Reșița și al Filialei Caraș-Severin „Ștefan Naciu” a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, demonstrând încă o dată, că împreună se pot realiza lucruri frumoase. Afișul și logo-ul proiectului au fost concepute și realizate de artistul plastic reșițean Bogdan Piperiu, astăzi trăitor în Tuttlingen / Germania.
În ce constă acest nou proiect? În perioada 1 – 15 ianuarie 2021, din prima zi a anului până în ziua în care sărbătorim împreună Ziua Culturii Naționale, 15 ianuarie = ziua de naștere a Poetului național am adresat două întrebări unor personalități legate prin naștere de Reșița. Întrebările sunt următoarele:
- Ce înseamnă pentru Dumneavoastră Reșița la împlinirea a 250 de ani de industrie, sărbătoriți la 3 iulie 2021?
- Ce gânduri trimiteți Reșiței și locuitorilor ei la început de an jubiliar?
Au fost alese 30 de personalități reșițene invitate să răspundă celor două întrebări. Sunt 15 personalități care s-au consacrat înainte de anul 2000 și 15 personalități în formare / consacrate deja în parte după 2000, care demonstrează o continuitate a valorilor și o punere în oglindă a modului în care gândesc ele despre Reșița.
Astăzi vom citi răspunsurile / gândurile Mariei Gheorghiu (cantautor, București) și ale tânărului arhitect Rudolf Gräf jr., Timișoara.
Maria Gheorghiu, cantautor, București
Ce înseamnă pentru Dumneavoastră Reșița la împlinirea a 250 de ani de industrie, sărbătoriți la 3 iulie 2021?
Reșița este locul în care am văzut lumina zilei, locul în care m-am format ca muzician, locul în care am simțit pentru prima dată „focul” dragostei și „focul” creației. Orașul acesta a rămas în inima mea cu amintirea copilăriei, a anilor petrecuți în școala de muzică și mai apoi a primelor acorduri învățate pe chitară, a primelor creații din cadrul Cenaclului „Atheneum”. Una din cele mai bogate experiențe muzicale și umane le-am trăit tot la Reșița, pentru că aici a fost Doru Morariu, aici a fost a doua mea familie, corala „MIORIȚA”, locul desăvârșirii artistului care am devenit.
Orașul Reșița înseamnă ACASĂ (în orice loc din lume pașii m-ar purta) și gândul la el împletește nostalgia cu bucuria pe care doar locul nașterii ți-l poate da.
Faptul că am făcut odată parte din marea familie a Combinatului Siderurgic Reșița îmi amintește de primele mele manifestări în plan artistic din cadrul evenimentelor culturale realizate de acesta. Am învățat că focul plămădește nu numai oțelul, dar și caracterele celor care stau în preajma lui. M-am format ca om de radio tot ACASĂ, la Reșița și sunt mandră să spun că am făcut parte din prima echipă care a adus „Radio Reșița – dragostea mea!” în casele oamenilor. Este o frecvență a sufletului care nu dispare niciodată; poate doar să doară, uneori, de dor.
Ce gânduri trimiteți Reșiței și locuitorilor ei la început de an jubiliar?
Gândul meu pentru reșițenii mei dragi la cei 250 de ani pe care îi sărbătorim este unul de bucurie însoțită de o binecuvântare pe care am cerut-o lui Dumnezeu pentru toți cei care au fost, sunt și vor fi FI AI REȘIȚEI. Să ne reîntâlnim sănătoși și cu lumină curată în priviri atunci când vom avea din nou voie să ne îmbrățișăm. Îmi doresc din tot sufletul să ofer reșițenilor un spectacol mare prin care să onorez această nominalizare a mea de personalitate consacrată înainte de anul 2000.
Rudolf Gräf jr., arhitect, Timișoara
Ce înseamnă pentru Dumneavoastră Reșița la împlinirea a 250 de ani de industrie, sărbătoriți la 3 iulie 2021?
Un oraș care împotriva sorții a reușit să se ridice și să devină exemplu pentru alte administrații. Care are șansa să se reinventeze ca profil economic și cultural recuperând o tradiție industrială unică. Este unul din puținele orașe în care apropierea spațială a locuirii și industriei grele este conservată încă și vizibilă, datând din secolul 19. Un oraș al cărui context este generat de producția și exploatarea industrială și care are șansa de a reutiliza aceasta infrastructură teritorială în avantajul propriu și se ce nu, al regiunii de vest a României.
Ce gânduri trimiteți Reșiței și locuitorilor ei la început de an jubiliar?
2020 mi-a sugerat pentru prima oară în mult timp că e chiar posibil să vreau să locuiesc într-o bună zi din nou în Reșița. Orașul a dat dovadă de multă forță și este meritul locuitorilor săi că el redevine atractiv cu timpul.