A fost ca o reîntoarcere în timp spre partea aceea de tinerețe când toate faptele par posibile, iar noi suntem frumoși și avem buzunarele pline cu zâmbete. Răsfoind cartea amintirilor în toate imaginile din trecut o regăsesc pe Georgeta Resteman surâzând… Asemeni florilor trezite de soare în zori, fosta mea colegă de facultate, îmi transmite și acum, după mulți ani, aceeași stare de bine.
Adriana Telescu – Niciodată nu mi-am imaginat că noi, vom sta față în față și vom vorbi despre poezia ta. Când ai început să scrii ? Când ai realizat că ai acest har ?
Georgeta Resteman – Mare bucurie că pot să stau așa cu tine, să depănăm amintiri, cât ne mai amintim din tinerețea nostră. Îți mărturisesc că nici eu nu am crezut vreodată că voi scrie poezie. Poezia nu o scrii că vrei, ea vine de la sine. Niciodată nu poți să spui, “acum vreau să scriu o poezie”, cel puțin la mine, poezia nu este dirijată, nu eu dirijez poezia, ea mă dirijează pe mine.
În anul 2009 am avut un accident la locul de muncă, am căzut, am avut o fractură care m-a țintuit la pat timp de 6 luni. În perioada aceea am citit foarte mult, dar mai ales am descoperit tainele internetului. Fiica mea, care se pricepe, ca toți tinerii de altfel, la computere, mi-a spus: “ mama trebuie să-ți umpli timpul cumva, uite eu știu că tu citești foarte mult, dar poți să citești pe internet despre tot ce te interează.” Așa am descoperit site-urile de versuri, rețelele de socializare cu multă poezie. Am început să citesc revistele literare din diasporă și să corectez textele din ziarele apărute acolo. Așa mi-am făcut șederea plăcută. Doream să fac comentarii, dar îmi ieșeau în versuri și m-am bucurat. Pe vremea aceea locuiam la Oradea, dar în sufletul meu Săcuieul, locul meu natal, a ocupat mereu primul loc.
“ M-am născut la poalele amurgului
în adieri de miresme de fân cosit
dorindu-mi să tai prin vise cărări….”
Așa că am organizat aici, în 2009 o tabără de creație, pentru că am vrut să cobor personajele necunoscute de pe internet și să le aduc aici, să ne cunoaștem mai bine. Prima întâlnire a fost însă la Felix, la care spre surprinderea mea s-au înscris și au venit scriitori renumiți. Unul dintre aceștia a fost și regretatul Daniel Drăgan de la Brașov, care s-a grăbit apoi să plece, din păcate, spre alte tărâmuri. Au venit poeți, pictori, muzicieni și scriitori.
Adriana Telescu – Ei au răspuns să înțeleg, chemării tale?
Georgeta Resteman – Da, eu am făcut un afiș și le-am spus că ar fi frumos să facem o tabără de creație, dar de fapt au fost două întâlniri, una la Oradea și una la Săcuieu. Două acțiuni foarte reușite. Atunci am avut și primul meu interviu la televiziune, pentru că s-a aflat de nebunia asta pe care am organizat-o cu resurse proprii. Tot ce a fost parte publicitară am suportat-o eu, restul și-a plătit fiecare participant. Am aranjat și câteva proceduri gratuite la Centrul de recuperare Felix. Apoi am organizat excursii la peștera Urșilor, la Ciucea, la casa memorială Octavian Goga. La acel moment scrisesem doar vreo 5, 6 poezii, iar Daniel Drăgan după ce a citit poeziile a zis : ” dar tu ar trebui să scrii, ai ceva acolo…”
Eu sunt inginer, domnule Drăgan, i-am răspuns. Vreau să organizez taberele acestea, să văd în ce măsură se poate dezvolta turismul cultural în zona mea. Eu vreau să promovez acestă formă de turism și să fac în același timp cunoscută zona. Dar, după tabere am continuat să scriu. În anul 2010 aveam materialul pe care s-a bazat primul meu volum de versuri, numit ” Descătușări, fărâme de azimă”. Acesta cuprindea poezioare destul de naive, acum zâmbesc când le citesc, dar este volumul meu de suflet, pentru că este primul. Am fost încurajată să merg mai departe pe această cale, a creației, de Melania Cuc din Bistrița, de Adrian Munteanu și Daniel Drăgan, din Brașov. Am avut la acel moment recenzii foarte bune, dar nu m-am gândit că trebuiau publicate, eram cu capul în nori. Dar pentru mine, spune Georgeta Resteman, poezia a fost un refugiu. În anul 2010 am rămas fără serviciu, la 50 de ani. Am renunțat la serviciu în urma unei situații mai puțin plăcute, dar nu m-am gândit că nu voi putea să-mi găsesc alt loc de muncă, deoarece aveam mai multe calificări. Dumnezeu avea alt plan cu mine. Dacă nu rămâneam atunci fără serviciu nu realizăm niciodată că pot deveni poetă. Din frământările mele, din tristețea mea, din zbaterile de atunci s-a născut poezia mea. Am început să scriu masiv. Scriam, circulam mult și chiar când eram la volan, dacă aveam inspirație, trăgeam pe dreapta și scriam pe ce apucam. Și a apărut din gândurile și trăirile acelea, al doilea volum, “ Rătăcite anotimpuri”. Acest volum are multă poezie scrisă în Cipru. A fost perioada în care am stat acolo cu Mădălina, fiica mea.
AdrianaTelescu – Văd aici poezii născute din dorul de țară.
Georgeta Resteman – Da chiar au fost niște discuții neprincipiale din partea unor scriitori care au venit cu jigniri, spunând că scriu poezie patriotică, că sunt demodată, că scriu ca la începutul secolului XX, ca Goga și Coșbuc. Pe mine comparația m-a onorat, iar ulterior au apărut cronici în care s-a menționat la modul laudativ asemănarea cu poezia lui George Coșbuc și a lui Octavian Goga.
Adriana Telescu – Este ceea ce ai smițit tu, nu ți-a impus nimeni să scrii despre țară. Este foarte frumos.
Georgeta Resteman – Da, acel scriitor care m-a criticat a crezut că-mi face un rău, dar de fapt mi-a făcut un bine.
“ să scriu poeme pe ziduri de cetini
descântând dorurile în ulcele de fum…”
Adriana Telescu – Traseul tău poetic a continuat, inspirația a devenit mai apoi, prietena ta.
Georgeta Resteman – Da, am fost încurajată și mi-am dat seama că poezia a fost un medicament pentru mine, un leac de suflet, de credință, de bucurie. Practic un refugiu în fața problemelor care nu m-au ocolit, a singurătății. Din momentul în care am început să scriu poezie, eu nu m-am mai simțit singură. Primele cărți au fost editate cu ajutorul financiar al fiicei mele, Mădălina m-a încurajat și ajutat mereu. Apoi am descoperit editura Eikon din București, unde prețurile sunt mult mai blânde. Editorul de acolo, el m-a solicitat pe mine și a mărturisit public, că motivul principal a fost că sunt printre puținii poeți contemporani care mai scriu poezie patriotică. Așa că am mers cu următoarele 4 cărți la ei, aici am găsit oameni care m-au ajutat.
Adriana Telescu – Și mai apoi a văzut lumina zilei și antologia “ Cum strigă bruma”, o carte tare dragă mie.
Georgeta Resteman – Da, a apărut la editura “Pleiade” din Satu Mare, condusă de poetul Radu Ulmeanu, care m-a sprijinit și în selecția poeziilor din volumele anterioare.
Adriana Telescu- În tot acest timp, poeziile tale au mai apărut în antologii.
Georgeta Resteman – Da, dar nu am agreat ideea. La început a fost bine, dar apoi am renunțat. Am nevoie de competiție în revistele și în cărțile în care apar, am anumite pretenții.
Adriana Telescu – Eu am descoperit-o și redescoperit-o pe Georgeta Minodora Resteman la Băile Felix. Ce coincidență! Este punctul de pornire spun eu, al drumului tău creativ. Aici am găsit pe internet una din poeziile tale, “Tăcerea din toamnă ” versuri la care țin tare mult : “ Ce toamnă frumoasă-i tăcerea din tine, Și cât de înalt este cerul din noi..” M-am îndrăgostit pe loc de această poezie, i-am citit-o maestrului Sabin Pautza și așa s-a născut primul lied pe versurile tale. Puțini poeți au acest privilegiu spun eu, de-a li se scrie lieduri după creațiile lor.
Georgeta Resteman – Da, este o bucurie și o onoare pentru că este vorba de maestrul Sabin Pautza, care este al doilea compozitor din lume, după Schubert, care a scris cele mai multe lieduri. Este o onoare să fiu cântată, mai ales când acest compozitor a scris lieduri după versurile lui Eminescu, Nichita Stănescu, Ana Blandiana, poeți recunoscuți nu o începătoare ca mine.
Adriana Telescu – Maestrul Sabin Pautza spune când vorbește despre poezia ta: “ curge muzica din versurile ei” . Este o poezie care cântă și ne încântă.
Georgeta Resteman – Mulțumesc frumos! Știu că reveniți cu drag la Săcuieu. Ați fost și anul trecut la lansarea volumului “Cum strigă bruma”, dar atunci nu am putut să stăm așa liniștite de vorbă. A fost de fapt prima și singura mea lansare de carte la Săcuieu, de aceea am avut mari emoții. Am lansat cărți la Craiova, Brăila, Iași, Oradea, București, dar nu în localitatea mea natală. Și chiar dacă această localitate este la capătul lumii, pentru mine este locul unde m-am format ca om. Cred că poezia s-a născut datorită locurilor acestea minunate, a oamenilor cu care am crescut, pentru că totul îți amprentează caracterul, gândirea, totul se leagă de locul în care ai răsărit ca un lăstar al acestei lumi.
Adriana Telescu – Ai scris și o carte de călătorie, în proză de data aceasta, despre Cipru.
Georgeta Resteman – Da, fetița mea a lucrat în Cipru și la un moment dat m-a chemat la ea. Urcase o treaptă în ierarhia profesională, știa marketing, dar nu avea încă puterea să conducă 100 de oameni. Între noi fiind o relație specială, ea a simțit nevoia să mă aibă aproape. Am crescut-o singură. Și am un copil minunat. Ca o recompensă pentru implicarea mea, ea m-a dus să vizitez toată insula. Povestind cu scriitorul George Roca din Australia, el mi-a spus: “ măi Getuțule, dar trebuie să scrii despre ce vizitezi. Pune pe hârtie. Și așa a apărut acest jurnal de călătorie, altfel. M-am documentat, am tradus din engleză, am descris mai poetizat despre unele locuri care mi-au plăcut foarte mult. Cartea a avut succes. Am lansat-o la Ambasada României din Nicosia în ianuarie 2013, iar în 2014 a apărut o ediție în limba engleză.
Adriana Telescu – Planuri de viitor? Știu că îți dorești să devii membru al Uniunii Scriitorilor din România, lucru firesc, după 10 volume de versuri.
Georgeta Resteman – Da, mi-am depus dosarul, dar deocamdată mi s-a spus că pentru înscriere mai am nevoie de cronici literare. Scriitorul Ionel Bota de la Oravița, cărășan de-al tău, dar la origini ardelean de-al meu, m-a încurajat mereu. El a scris vreo 4-5 cronici despre poezia mea. Rămâne un plan important de viitor. Mai am în lucru 2 romane, unul despre Cipru și un roman cu tentă autobiografică, dar elaborat altfel. Un fel de melanj între real și ireal.
Adriana Telescu – Mulțumesc Georgeta pentru acest interviu. Mult succes in continuare!
Georgeta Resteman – Cu mare drag, Adriana!
Adriana Telescu
Fotografii realizate Georgeta Resteman și Adriana Telescu