Liderii CNS Cartel Alfa atrag atenția factorilor decidenți că, pentru a se evita situații care ar putea deveni dramatice, este crucială promovarea unui dialog real între partenerii sociali, pentru a se soluționa, sau măcar obține un calendar de implementare, de armonizare ale salariilor între cei care lucrează la Casele de Asigurări de Sănătate și alte instituții subordonate Ministerului Sănătății, respectiv Direcțiile de Sănătate Publică. Există o seamă de riscuri majore la care se expune executivul, dacă nu va asculta doleanțele acestor salariați greu încercați.
Redăm aici scrisoarea deschisă a CNS Cartel Alfa către către Direcția de Sănătate Publică Caraș-Severin, Instituția Prefectului Județului Caraș-Severin, Parlamentul României, Ministerul Sănătății, Cancelaria Prim-Ministrului Marcel Ciolacu, Președintele României, Klaus Iohannis
”De ceva timp, salariații Direcțiilor de Sănătate Publică din România sunt în grevă! Având în vedere importanța socială a activităților pe care le prestează acești salariați și nevoia unei abordări corecte de rezolvare a conflictului, facem câteva precizări privind motivele declanșării fără să ne ferim a arăta cu degetul vinovații.
Condamnăm orice încercare a guvernului de a stinge conflictul prin apelare la minciuni, amenințări și constrângeri, care în majoritatea sistemelor juridice și etice sunt ilegale și imorale. Respingerea drepturilor individuale este o încălcare a principiilor fundamentale ale drepturilor omului și ale democrației, iar greva, ca instrument de apărare a intereselor salariaților, este o caracteristică a lumii libere, din care pretindem că facem parte. Din punctul nostru de vedere, motivele grevei sunt absolut justificate în contextul actual al creșterii prețurilor și al volumului sporit de muncă din perioadele de pandemie, tot mai frecvent declarate. Nemulțumirile salariaților din DSP-uri sunt legate în primul rând de proiectul de lege votat, pe 14 noiembrie a.c., de Camera Deputaților, ca for decizional, privind aprobarea O.G. nr. 21/2023 pentru modificarea și completarea Legii nr. 96/2006 privind reforma în domeniul sănătății (PL-x nr. 172/2023), prin care Parlamentul a aprobat personalului din alte instituții, care fac parte din sistemul de sănătate, cadrul legal necesar pentru a putea beneficia de salariu și celelalte drepturi la nivelul maxim în plată aferent funcțiilor din aparatul de lucru al Guvernului.
Acest drept le-a fost refuzat însă, fără nici o justificare, Direcțiilor de Sănătate Publică județene și a municipiului București, dovedindu-se astfel că în concepția celor ce administrează sistemul de sănătate munca salariaților din aceste instituții este mai puțin importantă. Pentru a încerca să dovedim eroarea de calcul care a determinat această atitudine, facem precizarea că într-un conflict de lungă durată între salariații Direcțiilor de Sănătate Publică și administratorii sistemului de sănătate din România, pot apărea diverse riscuri care vor afecta sănătatea publică. Iată câteva dintre acestea: Supravegherea epidemiologică deficitară: Direcțiile de Sănătate Publică au un rol crucial în monitorizarea și gestionarea bolilor transmisibile. În cazul unui conflict, personalul acestor instituții ar putea fi afectat, ceea ce ar duce la o supraveghere epidemiologică deficitară și la întârzieri în identificarea și gestionarea unor eventuale epidemii sau focare de boli. Intervenții de sănătate publică ineficiente: Dacă există tensiuni și probleme în comunicarea sau colaborarea între salariați și administratorii sistemului de sănătate, intervențiile de sănătate publică, precum campaniile de vaccinare sau programele de prevenție, ar putea fi afectate negativ. Reducerea accesului la servicii de sănătate publică: Un conflict de lungă durată poate duce la reducerea capacității Direcțiilor de Sănătate Publică de a oferi servicii esențiale populației, cum ar fi serviciile de vaccinare, consilierea în sănătatea publică și gestionarea bolilor cronice. Scăderea încrederii în informațiile de sănătate publică: Comunicarea deficitară și disputa dintre salariați și administratori pot afecta încrederea publicului în informațiile de sănătate publică furnizate de autorități. Acest lucru ar putea conduce la ignorarea recomandărilor și la adoptarea unor comportamente care pot pune în pericol sănătatea publică.
Creșterea disfuncționalităților în gestionarea crizelor de sănătate: În situații de criză, cum ar fi pandemii sau dezastre naturale, colaborarea eficientă între Direcțiile de Sănătate Publică și administratorii sistemului de sănătate este esențială. Un conflict de lungă durată ar putea duce la creșterea disfuncționalităților în gestionarea acestor situații critice.
Emigrarea personalului calificat: Disputele pe termen lung pot duce la nemulțumirea și chiar emigrarea personalului calificat din domeniul sănătății publice către alte țări, ceea ce ar putea afecta expertiza și capacitatea de răspuns a sistemului de sănătate.
Nu credem că există cineva, cu minimă responsabilitate, care să-și asume efectele unui asemenea conflict. Pe de altă parte, evitarea acestei posibile situații trebuie făcută doar cu măsuri de bun simț și responsabilitate socială.
Dar, din păcate, constatăm că responsabilitatea socială și bunul simț sunt solicitate doar salariaților din Direcțiile de Sănătate Publică, cu ordonanțe emise de Ministerul Sănătății, precum cea cu nr. 4128/05.12.2023, prin care declară stare de alarmă pentru diverse riscuri epidemiologice sau biologice, în cazul de față rujeolă.
Domnilor decidenți, vă semnalăm riscul de a păți precum personajul din povestea «Petrică și lupul», care minte sau exagerează în mod repetat, iar atunci când spune adevărul, confruntându-se cu o problemă reală, nimeni nu îl mai crede.
Ce ați face domnilor guvernanți dacă mâine, scârbiți de atitudinea voastră ciocoiască, toți salariații din DSP-uri, în cea mai mare parte plătiți cu salarii minime pe economie, v-ar pune demisiile pe masă alegând Europa ca loc de muncă!?
Domnilor, pentru a se evita situații care ar putea deveni dramatice, este crucial să găsiți soluții și să promovați dialogul real între partenerii sociali, pentru a se soluționa, sau măcar obține un calendar de implementare, de armonizare ale salariilor între cei care lucrează la Casele de Asigurări de Sănătate și alte instituții subordonate Ministerului Sănătății, respectiv Direcțiile de Sănătate Publică. În acest fel, ne dovediți că doriți să gestionați corect astfel de conflicte și să protejați atât sănătatea publică din România, cât și drepturile salariaților în general.
În afara acestei atitudini, singura corectă, orice discurs veți avea nu va putea fi decât ipocrit, neserios, iresponsabil și nedemocratic, motiv pentru care îl vom trata în afara bunei credințe și a bunului simț!
Și veți pierde! Dar mai dureros este că va pierde întreaga societate!”