Mare deranj şi multe refulări în zilele precedente în legătură cu presupusul concert al maestrului Leşe la Reşiţa, concert ce nu a mai avut loc din cauză de lipsă de bilete vândute. Când vorbim de bilete vândute, vorbim de Casa de Cultură, deci despre Marian Apostol. Incapabilul care nu a reuşit să umple sala. Nepriceputul care nu i-a luat de braţ pe cei ce cu mona pe spirturi calcă şi să-i aducă la spectacol. Poate, de vină sunt şi pensionarii care la colţurile blocurilor se întreabă dacă astăzi, piramidonul e la preţ întreg sau se compensează. Cum se compensează o mică trădare de partid cu o mică funcţie administrativă ce-ţi permite să arunci cu ţevi ruginite în Bârzava. Mă rog, multe fantasme, multe răutăţi. Să revenim la actul cultural. Unii spuneau că anularea spectacolului este o dovadă crasă de incultură a reşiţenilor. Aici, cu voia dumneavoastră, mă opresc şi vă întreb. Nu englezeşte, ceva de gen who the fuck is Leşe, dar pe româneşte, cine este Leşe? Se desprinde cumva din nemul Floreştilor, este nepot de-al lui Enescu, a băut o cinzeacă, el sau moşii lui, cu Fărămiţă Lambru? Leşe, Rebengiuc, Purec, Paler, Porumbescu. Vă rog, din cinci, eliminaţi veriga slabă! Atât de revoltaţi se arată snobii ce s-au pliat pe o minunată apariţie în foaierul Casei de Cultură! Dar, şi mai minunat este să-ţi reverşi dispreţul asupra celor ce nu şi-au dorit să-l vadă pe maestrul Leşe. Toată consideraţia, nu am dreptul să îi neg acestui om calitatea de artist. Dar, dacă la Reşiţa nu te vrea lumea, sau nu te pricepe, ţara asta este mare. Vor fi, în loc de 90 de bilete vândute, poate sute, poate mii, în alte locuri în care oamenii te vor.
Şi-acum, revin la gradul de cultură. Este, în primul rând de discutat ce manifestări sunt culturale şi care vulgare. Hotărăşte vulgul, hotărăsc elitele? Cred că fiecare are locul şi partea sa de distracţie şi de reverie. De ce să-l fac prost pe Dorel că-l iubeşte pe Guţă? Şi Dorel mă face, la rândul său tâmpit, că-l ascult pe Liszt. Cine ne desparte şi ne spune despre ce este vorba? Aici vin secolele din urmă, cu fotografiile sepia ale bunicilor sau urmele porcilor prin obor, vin degetele chinuite de clapele pianului sau degetele băşicate de coada secerii. Ce vreau să vă întreb este o nedumerire legată de pseudodezastrul provocat de anularea concertului maestrului. Suntem tâmpiţi, suntem aculturali, nu ne place frumosul etc? Nu, cred că noi, reşiţenii, avem simţul măsurii. Nu, domnule Leşe, nu poţi veni şi pretinde o sută de lei pe bilet la spectacolul tău. Eu, aici în România, o iau ca pe o insultă.
Sursa foto: vivafm.ro