Caraş-Severin, viaţă minunată, minunaţi conducători!

Adresându-mă biblic, la început a fost CPUN-ul. A venit, oarecum avorton, FSN-ul, pentru că tovarăşul Iliescu declarase că minunata formaţiune face curăţenia postdictatorială după care, să vină alegerile, că ei nu se bagă. S-au băgat şi au venit cu mineriade, cu un superb tratat de prietenie cu Rusia etc. Pe la noi pe aici, după cristalizarea apelor de la Bucureşti, au apărut PDSR, recte Gheorghe Pavel Bălan şi PD, adică Sorin Frunzăverde. Au condus pe rând dar, privind rezultatele guvernării locale, s-au comportat la fel, ca să nu spun că au condus concomitent.
Pe lângă cei doi menţionaţi, în calităţile Domniilor Lor de prefecţi sau preşedinţi de Consiliu Judeţean au mai fost parlamentari. Cu duiumul şi, degeaba pentru judeţ şi localităţile sale. Unul vine şi ne spune că a gestionat cu bine grevele de la CSR, întreprindere privatizată de celălalt cu surle şi trâmbiţe, inclusiv ambasador american la poarta numărul unu a combinatului. A urmat declaraţia şefului tuturor pediştilor de la acea vreme, Petre Roman, cum că metalurgia şi construcţiile de maşini de la Reşiţa şi din judeţ sunt „fier vechi”. Şi aşa s-au cam dus în vâltoarea economiei de tip suedez, propovăduită de Întâiul preşedinte al României democrate, la fier vechi.
Avem în Caraş-Severin, următoarele: Reşiţa, municipiu reşedinţă de judeţ. Praf. Noroc cu direcţiile deconcentrate, bugetare, unde banii vin de la judeţ. Municipiul Caransebeş. Câteva fabrici, nu puţine, care asigură, nu toate, undeva la două sute de euro, angajaţilor. Oraviţa, Oţelu-Roşu, Anina, Bocşa, Moldova-Nouă, la limita subzistenţei economice. Băile Herculane se tot dărâmă. Dar, politicienii de mare valoare al acestui judeţ se declară ofuscaţi de cerinţele mult prea neomeneşti ale locuitorilor acestui spaţiu. Ba chiar ei, cetăţenii, ajung să fie nerecunoscători! Sunt mustraţi că nu ştiu că judeţul este fruntaş la atragerea de fonduri europene. Unde, Doamne, s-or fi dus fondurile astea? Cipru, Luxemburg, Elveţia, în varianta privată? Numai un chior sau unul care n-a mai fost de mult prin ţară nu vede că suntem la coada clasamentului.
De fapt, când am început să scriu acest articol aveam în cap lipsa unei strategii de dezvoltare a judeţului, pe măcar cinci ani. Că aşa erau tâmpiţii ăia de comunişti. Ţi-o trăgeau cu cincinalul. Nu i-am iubit dar, ăştia din ultimii 26 de ani nu ştiu nici ce fac de azi pe mâine.

Sursa foto: wikipedia.org

Exit mobile version