Cu toată modestia şi fără să fiu vreun Mafalda, mă gândeam, cu ceva timp în urmă şi discutam cu apropiaţii despre marea, grandioasa afacere care a devenit industria farmaceutică şi, pe lângă ea, cea a comerţului cu medicamente. Mii de farmacii noi au împânzit ţara, toate par că prosperă, deşi derulează afaceri una lângă alta, chiar în oraşele mari, unde concurenţa e în floare. Apariţia şi proliferarea acestui pojar de farmacii conduce în imaginarul public la ideea că am fi o ţară bolnavă dar una în care automedicaţia e în floare. Industria farmaceutică exercită o presiune formidabilă asupra bugetului sănătăţii, prin preţurile tot mai prohibitive ale produselor, suportate în parte, prin compensare, din banii publici. Aiurelile cu iz de ştiinţă şi de medicină de pe internet, efortul colosal al publicităţii, care înghite anual sute de milioane de euro, ne transformă, uşor, uşor, într-un popor pentru care automedicaţia e ridicată la rang de decizie personală şi de lege.
În acest context, şi aici revin la ce mă gândeam mai demult, apariţia unui proiect de lege care să interzică reclama la medicamente şi farmacii mi se pare binevenită. Cunosc, fireşte, importanţa publicităţii la nivelul media dar sunt tot atât de conştient că această promovare deşănţată poate avea efecte dintre cele mai periculoase, pe termen lung. Reclama la farmacii şi la medicamente încurajează automedicaţia, dezvoltă un toxic apetit spre consumul de medicamente, fie ele suplimente alimentare sau nu, creşte necesitatea alocărilor bugetare pentru compensare. Sigur că de multe ori prezentatul la medic poate fi costisitor, în condiţiile unui sistem care funcţionează aşa cum ştim cu toţii. Şi atunci, apelezi, vrând-nevrând, la farmacie. Numai că aceasta nu pare a fi abordarea corectă. Oamenii trebuie încurajaţi spre prevenţie, spre mişcare, spre alimentaţie sănătoasă şi nu spre consumul exagerat de medicamente. Iată că apare şi un proiect de lege, în acest context. Proiectul senatorului UDMR Alexandru Vegh, citat de Hotnews, prin care se interzic reclamele la medicamente şi farmacii la televiziune şi radio este “o încercare care poate să ducă la o însănătoşire a populaţiei”, după cum afirmă autorul său. El admite că nu a consultat nicio organizaţie, guvernamentală sau neguvernamentală, şi că proiectul său nu se bazează pe studii de piaţă sau sondaje. Senatorul spune că acest proiect e perfectibil şi, în consecinţă, i se pot aduce amendamente. Parlamentarul afirmă că a depus acest proiect pentru a contracara influenţa negativă şi înşelătoare pe care o are publicitatea de acest gen asupra populaţiei. Senatorul vorbeşte printre altele de faptul că suntem mai degrabă îndemnaţi să studiem cu atenţie prospectele medicamentelor decât să mergem la medic.
Sigur, am putea spune că şi acum este permisă publicitatea la medicamente care nu au nevoie de prescripţie medicală. Ne mai amintim că, până în 2011 era interzisă publicitatea la farmacii. Ingeniozitatea, însă, a dezvoltatorilor din această nişă, abilitatea de marketing a celor care realizează acele reclame pot introduce foarte lesne confuzii sau pot prezenta medicamente cu aceeaşi compoziţie ori compoziţii asemănătoare. Efectul acestei promovări, individualizarea prin publicitate agresivă, prin oferte diverse, a farmaciilor face din acest coctail unul exploziv, cu consecinţe, considerăm nefaste, mai ales pe termen lung, asupra pacienţilor. De aceea, un asemenea proiect de lege, o lege, în definitv, care să reglementeze mai bine aceste aspecte, nu e decât de bun augur. Desigur, orice asemenea proiect se va confrunta cu presiunea imensă a celor din sistemul farmaceutic dar cu siguranţă că şi din cel reprezentat de mass-media. Rămâne de vâzut dacă el va trece de aceste furci caudine dar cu siguranţă legislaţia în domeniu trebuie revizuită. Până atunci, însă, pare-se că e „trendy” să fii bolnav, dacă ţii seama de reclama năucitoare la medicamente şi farmacii.