Reuniti la Bruxelles, miniştrii apărării din ţările NATO şi-au stabilit o ordine de zi dominată de problematica rusă. Se va discuta despre extinderea forţelor de reacţie rapidă şi vor fi analizate metodele de contracarare a “elementelor razboiului hibrid” folosite de Moscova în confruntarea ei cu Occidentul in contexul conflictului din Ukraina.
Federaţia Rusă lucrează în prezent la proiectul Basarabia, pe care intenţionează să-l pună în aplicare în regiunea Odessa, a declarat luni seara, în cadrul emisiunii Svoboda slova de pe postul de televiziune ICTV, fostul preşedinte georgian Mihail Saakaşvili, actual guvernator al regiunii Odessa din Ukraina, informează mass-media ruse, ukrainene şi de la Chişinău. Potrivit lui Saakaşvili, locuitorii de pe teritoriul cunoscut ca fiind sudul Basarabiei’urmăresc doar posturi de televiziune ruse, ceea ce contribuie la realizarea planurilor Kremlinului. Recent, Serviciul de Securitate al Ukrainei (SBU) a arestat câteva zeci de persoane implicate în organizarea aşa-zisei Republici Populare Basarabene pe teritoriul regiunii Odessa. Noua formaţiune teritorială, concepută după tipicul republicilor populare din Doneţk şi Lugansk, ar fi inclus în perspectivă şi zonele populate compact de minorităţile bulgară şi găgăuză din Republica Moldova, aminteşte cotidianul Timpul, de la Chişinău. La 17 iunie, SBU a anunţat pe site-ul sau că a blocat răspândirea în Odessa a mişcării separatiste Consiliul Poporului Basarabiei, o mişcare politică inspirată de serviciile secrete din Rusia. Agenţii au găsit la domiciliile iniţiatorilor mişcării textul Constituţiei Republicii Populare Basarabia, Manifestul Poporului din Basarabia, mai mult de 500 de exemplare ale ziarului separatist Novorossia şi alte materiale de propagandă. Unul dintre reţinuţi – cetăţean ukrainean născut în 1953 – urmă să devină lider al noii republici, iar apoi să dispară fără urmă.
Regiunea izolată a Basarabiei ukrainene, cunoscută şi sub numele de Bugeac, se învecinează la vest şi nord cu Republica Moldova, inclusiv cu regiunea separatistă transnistreană, în sud cu România, iar în est şi sud-est cu Marea Neagră, fiind legată de Ukraina numai de o mică fâşie de pământ cu două şosele.
George Friedman, fondator şi preşedinte al centrului de analize strategice Stratfor, într-un interviu pentru Radio Europa Liberă, publicat marţi, şi în care analistul american abordează criza din Ukraina şi situaţia regională, dar şi politica Rusiei faţă de fostele republici sovietice spune că preşedintele rus Vladimir Putin a creat tensiuni în Republica Moldova, dar Moldova rămâne independentă, în pofida încercărilor Moscovei de a destabiliza regiunea. ”Sigur, preşedintele Putin a creat tensiuni în Moldova, dar Moldova rămîne independentă. Ruşii au avut toate motivele să încerce să destabilizeze Moldova şi ţările baltice. Nu au făcut-o. Eu cred că, în parte, pentru că sunt foarte îngrijoraţi de eventuala extindere a crizei”, a afirmat Friedman cu prilejul unei recente conferinţe internaţionale pe teme de securitate ce a avut loc în capitala slovacă Bratislava.
Referindu-se la conflictul din Ukraina, George Friedman a apreciat că situaţia de criză din această ţară este una în proces de adâncire, însă previzibilă, considerând în acelaşi timp că nu va fi război în regiune, dar că vor exista tensiuni semnificative. ”În Ukraina asistăm la o criză în proces de adâncire, dar previzibilă. Previzibilă în sensul că aceasta este regiunea în care încep conflictele europene, între peninsula care este Europa şi marea masă continentală rusă, în zona ţărilor baltice, a Belarusului, Ukrainei şi uneori Poloniei prin România”.
Dar, interesantă rămâne situaţia din Moldova… “Mişcarea „Moldova Federativă”, lansată la Chişinău, propune crearea unei noi ţări în care să intre cinci republici autonome: Moldova de Est, Moldova de Vest, Republica Moldovenească Transnistreană, Republica Găgăuzia şi Republica Bucovina. În noua structură statală ar urma să intre şi Regiunea autonomă Basarabia. Sveatoslav Mazur, liderul noii mişcări, anunţă pe site-ul federatia.md că aceasta are drept scop “centralizarea poporului moldav multinaţional în jurul ideii renaşterii Patriei-Mamă Moldova şi pentru a salva teritoriile istorice de laşi şi trădători”. El propune şi o strategie de federalizare în care să intre Republica Moldova, Nordul Bucovinei şi Sudul Basarabiei, care fac parte din Ukraina şi Moldova din dreapta Prutului. Potrivit aceleiaşi strategii, populaţia noului stat federativ va constitui 10,5 milioane oameni, care vor locui “pe întreg teritoriul fostului cnezat moldovenesc”. Limbile oficiale în noul stat ar urma să fie “moldoveneasca” şi rusa, iar drapelul naţional – bicolorul roş-albastru cu capul de bour drept stemă. Noul stat ar urma să facă parte din Uniunea Euroasiatică a lui Vladimir Putin. Sveatoslav Mazur face parte din Partidul Patrioţii Moldovei şi se declară ezoterist, el fiind şi director al Institutului de Ezoterism, Psihologie şi Viaţă Reală din Republica Moldova”.
Ideea nu e nouă, e doar re-încălzită la ceaun, profitând de degringolada în politica naţională din România. Kalman Miszei ştie exact ce vorbesc. O “republică” Har-Cov ar avea un model găgăuz, cum la crearea acestuia au contribuit, din plin, “revoluţionari” din 1990, de la Tîrgu Mureş. Ce coincidenţă!
Pe de altă parte, există şi elemente extrem de vocale, care spun că Romania „s-a epuizat ca sens” şi a venit timpul divizării internaţionale după criteriul naţional. Vă sună cunoscut? Este refrenul pe care îl auzim din 1990, cântat cu percuţie pe carâmbul cizmei de o anumită etnie. „Popoarele, care se află în componenţa României, trebuie să se autodetermine singure – în care anume state ele doresc să-şi realizeze viitorul, scrie excelenta Agenţie KARADENIZ-PRESS, citându-l, în mai 2011, pe liderul Mihail Garbuz (un apropiat de Vasile Stati, Stepaniuc, chiar Mihail Formuzal, găgăuzul “consiliat” de specialişti maghiari trimişi de “europeanul” Kalman Miszei!) „Patrioţii Moldovei”, a lansat, cu o zi înainte ca Traian Băsescu să vorbească de “regionalizare” anul trecut, un apel către comunitatea mondială, solicitând “inapoierea Patriei-mamă – Moldova a tuturor teritoriilor istorice ale statului moldovenesc, aflate în componenţa României”. „Partidul ‘Patrioţii Moldovei’, care întruneşte ideologic patrioţii Moldovei de pe amblel maluri ale Prutului, în mod conştient îşi asumă iniţiativa şi anunţă iniţierea procesului între naţiuni de retragere unilaterală a tuturor semnăturilor şi angajamentelor, asumate de autorităţile Moldovei în timpul creării statului cu denumirea România”, spunea atunci, Mihail Garbuz. El a explicat că este vorba despre retragerea semnăturilor din 1859 de pe documentul de unire a celor două principate, Molodva şi Valahia, scrie Newsmoldova. „Iniţiind procesul retragerii Moldovei din cadrul acestor acorduri, poporul moldovenesc, în acest mod anunţă începutul procesului “de destrămare” a statului România, care a încălcat angajamentele acordului şi n-a îndreptăţit speranţele şi aspiraţiile poporului Moldovei”, a explicat Garbuz.
Republica Moldova, stat aflat încă în sfera de influenţă, mentală cel puţin, a Federaţiei Ruse, se regăseşte pe harta geopolitică europeană ca punte de legătură între Carpaţi şi Marea Neagră, în spaţiul vital de securitate al Federaţiei Ruse. După dizolvarea Uniunii Sovietice, la sfârşitul secolului trecut, puterile străine s-au stabilit în zonă pentru a se folosi de economia rusă şi creând o epocă a haosului şi sărăciei. O economie este compusă din pământuri, forţă de muncă şi capital, ori tocmai acesta din urmă a lipsit în această zonă de tranzit. Problema României şi a preşedintelui său este că Rusia s-a repliat, iar conform documentelor de securitate ale Kremlinului, grija primordială a acesteia va fi ca pînă în 2020 să reformeze şi să reimpună puterea în regiune. Explicaţia este simplă şi ţine de spaţiul vital de securitate a Rusiei: din România şi până la Ţările Baltice se întinde o regiune caracterizată de frontiere nesigure şi conflicte frecvente. În Nord se află o câmpie lungă şi îngustă, care se întinde de la Pirinei până la St. Petersburg, despre care strategii ruşi nu au amintiri deosebit de plăcute. Există puţine bariere naturale, iar ruşii trebuie să-şi împingă graniţele spre Vest pentru a crea o zonă tampon! Lucru pe care Federaţia Rusă îl face atât prin impunerea influenţei sale politice şi energetice, dar şi printr-o diplomaţie activă în relaţia cu Uniunea Europeană, în general, dar, mai ales cu entităţile statale importante – Germania! – din componenţa acesteia. De aceea, pierderea Moldovei în favoarea Uniunii Europene se face prin negocieri directe între Moscova şi Berlin, nicidecum prin intermediul Bucureştiului.
Sursa foto:norussian.in.ua
