Reformarea întregului sistem al securităţii naţionale a devenit o preocupare a clasei politice, a instituţiilor care îşi desfăşoară activitatea în domeniu şi nu în ultimul rind, a societăţii civile. Grupul pentru Securitate si Democratie pledează de câţiva ani pentru modernizarea sistemului de securitate românesc, din perspectiva parteneriatului public-privat şi implicarea tot mai pronunţată a societăţii civile în acest domeniu şi ca o contrapondere a neimplicării, sau implicării “interesante” a clasei politice româneşti.
Strategia Naţională de Apărare a Ţării a fost tema unei mese rotunde, joi, la Cercul Militar Naţional, cu prilejul lansării Asociaţiei New Strategy Center, informează un comunicat al noii organizaţii non-guvernamentale, care îşi propune să asigure un cadru de dezbateri pentru subiecte de maximă importanţă pentru România.
Prin luările de poziţie ale reprezentanţilor Administraţiei Prezidenţiale, prezenţi la eveniment, s-a urmărit aprofundarea elementelor principale ale documentului, cu accent pe noutăţile aduse, precum conceptul de securitate naţională extinsă, dar şi pe nevoia de convergenţă instituţională şi de consens politic pentru ca obiectivele fixate în Strategia Naţională de Apărare a Ţării să fie îndeplinite. Astfel, şeful Cancelariei Prezidenţiale, Dan Mihalache, alături de consilierii de stat din cadrul Administraţiei Prezidenţiale pe probleme de securitate, Sebastian Huluban şi Constantin Ionescu, au evidenţiat impactul public major pe care îl are acest document strategic, dar şi faptul că el reprezintă un material integrat, pornind de la o viziune, care depăşeşte sfera problematicii de apărare.
Poziţia geostrategică a României în spaţiul sud-est european, de ţară cu triplă frontieră, naţională, a NATO şi a Uniunii Europene, presupune ca politicile de securitate naţională să aibă ca obiectiv „apărarea şi promovarea intereselor vitale ale României, precum şi participarea activă a ţării noastre la asigurarea securităţii zonelor de interes NATO şi UE”. Din nefericire, diletantismul “decidenţilor politici” face ca avantajele de securitate ale ţării noastre să nu fie atuuri, ci pietre de moară în politica externă! „Securitatea naţională”, un concept re-inventat pentru clasa politică românească din ultimii ani, stîrneşte, de fiecare dată cînd apare pe „ordinea de zi”, vii dezbateri. Unul dintre motive iî constituie confuzia, voit intreţinută, între conceptul de securitate şi “securitate” ca instituţie de represiune din perioada regimului comunist, iar altul este generat de insuficienta clarificare şi fundamentare didactică a conceptului, fiind deseori întilnite sintagme de genul „securitate şi apărare naţională”, „siguranţă şi securitate naţională” sau, pur şi simplu, evitându-se folosirea acestuia prin introducerea unui „sinonim” ceva mai acoperitor, „apărare, ordine publică şi siguranţă naţională”. Responsabilităţile actuale ale ţării noastre nu se limitează doar la proiectarea şi implementarea politicilor de securitate care au ca unic obiectiv apărarea teritoriului naţional. Nici nu ar fi posibil!
Astfel, Strategia Naţională de Apărare a Ţării abordează şi introduce concepte diverse, de la fenomenul corupţiei la criteriul demografic sau cel social, pentru că în ziua de azi asistăm la o schimbare de paradigmă în materie de securitate, continuă comunicatul New Strategy Center. Conform acestuia, consilierul prezidenţial Dan Mihalache a arătat că problema demografică este o problemă care ţine şi de securitatea naţională. România nu poate fi atractivă din punct de vedere economic, ca potenţial de forţă de muncă, pentru investiţii sau ca piaţă de desfacere, dacă va fi o ţară mică, redusă numeric. Nu poţi să fii o ţară puternică dacă ignori problematica demografică, a explicat, potrivit comunicatului, Mihalache, exemplificînd, printre altele, necesitatea abordării securităţii naţionale ca un concept extins.
Complexitatea dinamicii fenomenelor sociale la începutul mileniului al treilea, atît la nivel global, cît şi regional, au evidenţiat apariţia unor noi tipuri de procese, diferite de cele cunoscute până acum câţiva ani, în special datorită anvergurii de cuprindere şi a implementării unor noi strategii de gestionare a lor.
Astăzi, securitatea naţională este reprezentată de o sumă de securităţi – cea societală fiind prioritară! -, iar intelligence-ul, guvernamental şi privat, se află în prima linie de apărare a cetăţenilor. Grupul pentru Securitate şi Democraţie, organizaţie non-guvernamentală implicată în analiza, consultanţa şi training-ul în domeniul securităţii naţionale, consideră ca reforma instituţională coerentă în domeniul securităţii naţionale trebuie să plece de la transformarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării în Consiliul Suprem de Securitate Naţională. În acest fel, insecuritatea alimentară, a sănătăţii publice sau insecuritatea generată de scăderea gradului de educaţie a societăţii vor fi tratate pe picior de egalitate şi cu aceeaşi măsură ca şi securitatea frontierelor. Iar parteneriatul public-privat în domeniul securităţii (companii de securitate, intelligence, ong) reprezintă fundamentul pentru creşterea sănătoasă a siguranţei – publice şi private – societaăţi româneşti.
Dezbaterile au continuat cu intervenţii punctuale din partea participanţilor, cele mai relevante propuneri referindu-se la oportunitatea transformării Consiliului Suprem de Apărare al Ţării în Consiliul Naţional de Securitate, concept prezentat şi susţinut în urmă cu patru ani de către Grupul pentru Securitate şi Democraţie, demers posibil astăzi, în contextul dezbaterilor pe marginea revizuirii Constituţiei.
Statutul de republică semi-prezidenţială al ţării noastre se reflectă şi în modalitatea concretă de implementare a politicilor de securitate naţională. Astfel, se poate remarca faptul că problematica siguranţei naţionale nu este cuprinsă în Programul de guvernare ci aşa cum se cunoaşte, acest segment întră în directa coordonare a Administraţiei prezidenţiale, respectiv a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Pentru clarificarea conceptului şi pentru evitarea confuziilor pe viitor, Grupul pentru Securitate si DEmocratie (GSD) propunea decidentilor politici schimbarea denumirii Consiliului Suprem de Aparare a Ţării în Consiliul Suprem de Securitate Naţionala. Motivul acestei propuneri are ca bază inclusiv “Doctrina naţională a informaţiilor pentru securitate”. Aceasta oferă o definiţie exhaustivă a conceptului de securitate naţională – „starea naţiunii, a comunităţilor sociale, a cetăţenilor şi a statului, fundamentată pe prosperitatea economică, legalitate, echilibru şi stabilitate socio-politică, exprimată prin ordinea de drept şi asigurată prin acţiuni de natură economică, politică, socială, juridică, militară, informaţională şi de altă natură, în scopul exercitării neîngrădite a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, manifestarea deplină a libertăţii de decizie şi de acţiune a statului, atributelor sale fundamentale şi a calităţii de subiect de drept internaţional”. Conform acestei definiţii, securitatea naţională devine „conceptul integrator al tuturor domeniilor de activitate”, mai mult decit cel de “aparare naţională”, atribuit, tradiţional, Ministerului Apărării şi care se referă la apararea ţării împotriva unei agresiuni externe.
În contextul geopolitic actual şi al apartenenţei României la structurile de securitate occidentale, un accent deosebit a fost pus pe implementarea Acordului politic naţional privind creşterea finanţării pentru Apărare, document asumat de către întreaga clasă politică, prin care se asigură finanţarea cu cel puţin 2% din PIB a domeniului apărării începînd cu anul 2017.
Evenimentul a reunit personalităţi din mediul academic, din societatea civilă, reprezentanţi ai instituţiilor statului cu atribuţii în zona de apărare, securitate şi politică externă, ai misiunilor diplomatice la Bucureşti, mai relevă sursa citată.
Potrivit propriei prezentări, New Strategy Center este un ONG care îşi propune să asigure un cadru de dezbateri pentru subiecte de maximă importanţă pentru România, mai ales în domeniile în care ţara noastră ar trebui să fie un furnizor/hub regional sau care ar determina consolidarea şi extinderea parteneriatului strategic cu SUA.
Preşedinte New Strategy Center este Ionel Niţu, antreprenor – director general al Centrului de Analiză a Informaţiilor şi Evaluare a Tendinţelor (CAIET) şi al IntelSeCo. Totodată, acesta este şi preşedintele Asociaţiei Specialiştilor pentru Informaţii în Afaceri (ASIA), lector universitar doctor şi profesor asociat, a lucrat în Serviciul Român de Informaţii şi a condus, până în decembrie 2012, Departamentul Central de Analiză.
Din păcate, cred că un astfel de demers nu este posibil fără existenţa şi formarea unei culturi de intelligence în rândul decidenţilor politici care, în prealabil, deţin o solidă cultură de securitate! Cred că formarea culturii de intelligence a decidenţilor politici se poate face prin implicarea Comunităţii Naţionale de Informaţii (ceea ce se întâmplă!) în parteneriat cu societatea civilă, la toate nivelele central, regional şi local – şi ar trebui să vizeze, în primul rând:
– reforma managementului resurselor umane ale partidelor politice;
– forma elitelor politice care să includă şi pregătirea în domeniul securităţii naţionale;
– programe de formare continuă în domeniul securităţii naţionale a decidenţilor politici.
Sursa foto: mediafax.ro
