Este o aserţiune uimitor de sintetică şi, din păcate, foarte adevărată. Făcută, potrivit europarlamentarului Traian Ungureanu, în Bruxelles, zilele trecute, de un taximetrist iranian, care îl ducea pe demnitarul român acasă. Este, de altfel, chintesenţa gândirii pe care unele state, unele naţiuni sau exponenţi ai diverselor religii sau etnii, din afara sau dinăuntrul acestui spaţiu, o au despre Bătrânul Continent sau, mai degrabă, despre Uniunea Europeană. Fie că trăiesc în interiorul statelor europene dezvoltate, fie în afară, aceşti oameni au sesizat construcţia parţială a acestei uniuni, au remarcat diferenţele economice, sociale, culturale, lipsa sau debilitatea unei viziuni comune de apărare. Acest lucru este periculos pentru Europa dar convenabil pentru cei care luptă împotriva valorilor occidentale sau transatlantice. O pot face oricând din interior, pentru că, pe de altă parte, mulţi din ei trăiesc în statele europene bogate. Unii se adaptează, devin cetăţeni oneşti, alţii, dimpotrivă, crează culoare de lipsă de securitate, aduc în Europa paşnică idei extremiste care culminează, s-a văzut, cu orori generate de acte teroriste. Spre deosebire de Statele Unite, Uniunea Europeană nu este atât de omogenă iar reacţiile ei sunt dominate încă de idei divergente.
Europarlamentarul liberal român Traian Ungureanu, care a avut amabilitatea de a invita, la rugămintea deputatului de Caraş-Severin, Valeria Schelean, o delegaţie de jurnalişti reşiţeni, alături de primari din Caraş-Severin şi lideri politici, a explicat, în timpul vizitei la Parlamentul European, câteva elemente care compun momentul actual al Uniunii Europene.
„Ideea după care trăim într-o epocă de mari pericole este, din păcate, adevărată, explică Traian Ungureanu. Cele câteva elemente de bază când vorbim despre UE ne ajută să înţelegem de ce e bine să fim în Uniunea Europeană. Eu n-am dorit de la început asta. Ştiam că există birocraţie, că e greu să pui 28 de capete la un loc şi să faci o lege bună pentru toţi, mai ales că există parlamente naţionale. Iată însă că vin vremuri în care înţelegem practic care e valoarea UE. Vedem cum ar fi fără Uniunea Europeană. Lângă noi s-a trezit dintr-un somn nu foarte adânc un monstru care acum ciopârţeşte Ucraina, într-un război despre care mai puţină lume ştie că a atins cote de săbăticie şi de barbarism. La sudul continentului, o ţară importantă cum e Grecia, e pe muchie şi, în ciuda a ceea ce cred mulţi, dacă ea va supravieţui, o va face cu ajutorul Comisiei Europene, cu ajutorul FMI şi chiar cu ajutorul detestatei (de ei) Germanii. Tot în sud avem aşa-numitul pântec moale al UE, o fâşie din Portugalia şi până în Grecia, pe unde trec mii şi mii de imigranţi ilegali care vin din nordul Africii. Nu pot fi opriţi şi uneori nici salvaţi. Fără UE, care până mai ieri era ceva greu de definit, unde ar fi azi o ţară ca România sau aproape fiecare stat din Est? Eram o ţară mică, mândră, necăjită şi fără noroc. UE nu e obligatorie, poate nu e plăcută dar merită.”
Traian Ungureanu a vorbit jurnaliştilor şi despre instituţiile de conducere ale UE, în primul rând Parlamentul European, care e foarte bine organizat, cu o birocraţie accentuată dar eficientă. Aici chiar se munceşte, în ciuda a ceea ce cred unii, remarca europarlamentarul. Sunt multe ore pe zi, mai ales în sesiunile plenare de la Strasbourg. Costă mult aceste deplasări, dar tot ce se cloceşte aici se votează la Strasbourg. Partea mai rea e că PE încă îşi croieşte drumul spre atribuţiile normale ale unui parlament. Comisia Europeană şi Consiliul European au mai multe puteri, dar odată cu Tratatul de la Lisabona, PE a primit mai multe puteri, încă nu suficiente, însă, susţine Ungureanu.
„Noi românii şi est-europenii nu suntem priviţi rău, aşa cum avem impresia. Există o problemă dar nu e românească, spune Traian Ungureanu. O fisură între vest şi est. Suntem încă un pic exotici pentru ei. Nu gândim chiar la fel dar între noi, est-europenii lucrurile merg bine. Grupul Popular, de pildă, lucrează foarte bine cu parlamentarii polonezi, care au un grup important. Problemele României sunt tratate la fel ca cele altor ţări. Şi eu am crezut că în PE se tratează la un nivel mai mare, ce se întâmplă la Realitatea sau la Antena 3. Ce a a zis Băsescu, ce a zis Iohannis, pe cine a mai luat DNA-ul. Aici, România e tratată ca stat membru, deşi se încearcă şi la nivelul altor ţări să fie transferată aici politica locală. Se discută despre reforme, piaţa muncii, proiecte majore. Cea mai importantă discuţie despre piaţa muncii s-a dus aici, atunci când românii au putut lucra legal în alte state europene. Au vrut să doboare bariere dar să şi ridice altele, numai că n-a ţinut. Guvernele au pălit în faţa Parlamentului European.”
Traian Ungureanu a vorbit foarte frumos despre românii din Bruxelles şi Belgia, în general, care s-au integrat şi îşi văd de treabă. Activând mai mult pe piaţa construcţiilor, în timp ce chinezii şi alţi asiatici deţin monopolul hotelier şi al serviciilor, românii au devenit prezenţe numeroase şi constante, astfel încât există angajatori belgieni care învaţă limba română, pentru a putea comunica mai bine cu angajaţii lor.
Delegaţia din Caraş-Severin a vizitat Parlamentul European, hemiciclul – acea agora unde se întâlnesc parlamentarii europeni pentru intervenţii – şi au avut întrevederi şi cu parlamentarul român Valeria Schelean, care a însoţit grupul.
Sursa foto: Daniel Botgros
