România este o ţară împădurită. Din fericire. Că această avere inestimabilă e, se pare, prost gospodărită, că avem de-a face cu un adevărat jaf în codrii patriei, e un adevăr care nu mai trebuie demonstrat. România pare-se că n-a prea învăţat din lecţia vecinei Bulgaria, care, după 1990 şi-a tăiat pădurile şi le-a exportat pe picior, fără nici măcar o minimă prelucare. Aşa au apărut masive deşertificări, fenomene meteo ciudate, pentru respectivele arii. Nici la noi lucrurile nu sunt departe de această realitate, dacă se continuă aşa. Din fabricanţi de mobilă de tradiţie, am ajus simpli exportatori de buşteni, la preţuri derizorii. Austrieci, italieni, germani, francezi taie într-o veselie şi exportă într-un ritm sufocant. Mă rog, nu fac aici o pledoarie de gen „nu ne vindem ţara”, pentru că oricum ne-o iau alţii pe nimic. Spun, însă, fără să aduc neapărat aici ceva nou, că economia forestieră e un bun de patrimoniu, cu care e criminal să te joci.
Judeţul Caraş-Severin e şi el un judeţ împădurit. Din fericire. Din nefericire şi aici topoarele, drujbele dar şi utilajele de transport şi încărcat fac ravagii. Mai ales în parcurile naturale, în ariile protejate. De care, slavă Domnului, nu ducem lipsă. Ca să ne dăm seama în ce rai natural trăim, doar 22 la sută din suprafaţa oraşului Anina e pretabil construcţiilor şi investiţiilor obişnuite, restul fiind parc natural. E doar un exemplu. Sub pretextul, însă, că există arboret calamitat de vânt şi că acesta trebuie tăiat, structuri ale Romsilva intră cu drujbele şi cu topoarele în Parcul Naţional Semenic-Cheile Caraşului. Aceasta este concluzia la care a ajuns Grupul Ecologic de Colaborare Nera, organizaţie nonguvernamentală, apolitică şi nonprofit, care şi-a exprimat de multe ori protestul faţă tăierile de arbori din ariile protejate. De data aceasta, GEC Nera raportează din mijlocul zonei de protecţie integrală aferentă cantonului silvic Jervani de pe teritoriul administrat de Ocolul Silvic Reşiţa. Respectiva locaţie este definită ca zona de protecţie integrală la pagina 20 a proiectului de Plan de Management al Parcului Naţional Semenic Cheile – Caraşului, document care are avizul consiliului ştiinţific al Parcului şi al factorilor direct interesaţi din sistem, arată reprezentanţi ai ONG-ului cărăşean axat pe protecţia mediului. Reprezentanţii Ocolului Silvic Reşiţa au declarat în presă că partida de tăiere de la Jervani a fost aprobată pentru extragerea unor arbori calamitaţi de vânt, explică Doina Mărgineanu, consilier pentru relaţii publice al GEC Nera. Pentru a se edifica în detaliu GEC Nera a adresat, în baza legii 544/2001, o solicitare de informaţii publice către Administraţia Parcul Naţional Semenic Cheile – Caraşului în care s-au cerut urmatoarele informaţii: copie după procesul verbal al agenţilor de teren în care se constată calamitarea prin vânt a pădurii de la Jervani; copie după hotărârea consiliului ştiinţific dată în vederea înfiinţării în zona cantonului Silvic Jervani a partidei pentru exploatarea doborâturilor de vânt; aprobarea partidei de către Minsterului Mediului, Apelor şi Pădurilor.
Conform art. 22 lit. g din OUG nr.57/2007, reactualizată la nivelul anului 2015, în zonele de protecţie integrală „în cazul în care calamităţile afectează suprafeţe de pădure, acţiunile de înlăturare a efectelor acestora se fac cu avizul administraţiei, în baza hotărârii consiliului ştiinţific, şi cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor”.
Administraţia Parcul Naţional Semenic Cheile – Caraşului nu a furnizat aceste informaţii, susţine Doina Mărgineanu. A informat totuşi GEC Nera că există deschisă partida nr. 203 în unitatea de producţie X, respectiv în unitatea amenajistică 86, dar fără a se preciza că este vorba de zona aferentă cantonului silvic Jervani. Pentru a compara zona cu tăieri de arbori identificată de către GEC Nera pe teren cu datele de referinţa furnizate de Administraţia Parcului Naţional Semenic Cheile – Caraşului GEC Nera a mai solicitat o secţiune locală, scanată sau fotografiată, a hărţii de amenajament silvic care să încludă ca reper cantonul silvic Jervani cu unităţile de producţie şi unităţile amenajistice din zonă, un tabel cu coordonatele bornelor care delimitează aceste unităţi amenajistice. Nici aceste informaţii nu au fost furnizate de către Administraţia Parcul Naţional Semenic Cheile – Caraşului. Precizăm că în cazuri similare monitorizate de către GEC Nera, pe fondul unui eveniment de calamitare a pădurii din cauza vânturilor, real sau inventat, structurile RNP Romsilva au deschis partide de tăieri ale doborâturilor de vânt în urma unei licitaţii „speciale”, cu un singur participant sau a unei încredinţări directe. Acest gen de licitaţii este menţionat în declaraţii recente ale reprezentanţilor Consiliului Concurenţei ca fiind abuzive şi ilegale. În continuare a fost introdus în pădure operatorul dorit de către structurile RNP Romsilva iar acesta nu a fost verificat câteva luni, timp în care a tăiat ce a vrut din pădure iar la urmă constătarile de tăiere au fost făcute doar pe doborâturi de vânt. În cazul în care au aparut interventii ale ONG-urilor sau presei, operatorul a fost amendat pentru taierea câtorva arbori sănătoşi, cu sume simbolice în raport cu valoarea masei lemnoase tăiate abuziv sau ilegal. În rare cazuri a mai fost sancţionat simbolic şi pădurarul care nu a verificat exploatarea.”
Concluzia GEC Nera în legătură cu cazul de tăieri de arbori de la Jervani este că foarte posibil, în zona identificată de către GEC Nera, Ocolul Silvic Reşiţa nu a respectat OUG nr.57/2007, aprobând tăieri de arbori într-o zonă de protecţie integrală. Administraţia Parcul Naţional Semenic Cheile – Caraşului nu respectă Legea 544/2001 privind liberul acces la informaţii de interes public. Aceste concluzii precum şi argumentarea specifică vor fi incluse în raportul de caz care va fi înaintat către GEC Nera structurilor Uniunii Europene.
Vorbim de o situaţia dar în România avem de-a face cu intruziuni mult mai grave ale unei aşa-numite mafii a pădurilor sau lemnului, care face ravagii. Nu e târziu, însă, pentru măsuri ferme şi chiar drastice în domeniu.
Sursa foto: ign.com
