Ne-am tot uitat, în toți acești ani, la occident după modele. Mai mult sau mai puțin articulabile la noi. Am adoptat, în Sănătate, modelul de asigurări supranumit Bismarck, pe care custozii sistemului l-au considerat cel mai bun. L-am aplicat românește, desigur. Cu toate acestea banii au început să se adune. Sume impresionante, pe care politicienii, prin Ministerul Sănătății, au pus ochii. Au luat sumele respective la bugetul consolidat al statului, împărțindu-i pe la pensii și la alte categorii sociale. Și cam de atunci s-a dus naiba spiritul asigurărilor de sănătate. Casele de asigurări nu sunt autonome, așa cum le visam, iar banii din sănătate se află în permanență sub presiunea producătorilor de medicamente, spitalele sunt în general subfinanțate iar pacientul – cel care trebuie să se afle în centrul sistemului – se pomenește cam în afara lui, fiind silit să plătească prețuri de referință sau să suporte costurile enorm de mari ale noilor medicamente de pe piață, îmbrăcate frumos în straiele publicitare ale celor care au mărit și de zece ori prețul banalului algocalmin sau al altor medicamente odată autohtone și foarte bune.
În fine, nu despre acest tablou vrem neapărat să vorbim, ci despre un model de asistență medicală rurală, dezvoltat de niște ani buni, la Slatina Timiș, de belgieni, în colaborarea cu voluntarii locali. Este vorba de ADAMS (Asociația de Dezvoltare și Ajutor Mutual Slatina Timiș) care are la bază idei ale Mutualității Creștine din Belgia – un sistem de asigurări de sănătate ce se ocupă de 4,5 milioane de asigurați. La Slatina Timiș s-a dezvoltat un centru-model de sănătate pentru mediul rural, cu aproape 3.000 de beneficiari, care plătesc o cotizație de 25 de lei pe an. Oamenii sunt extrem de mulțumiți de serviciile pe care le primesc iar cei din asociație ar vrea să exporte și în alte localități acest sistem.
Cei de la ADAMS se dovedesc preocupați de sănătatea populației și au organizat luni o masă rotundă la Reșița, avându-l amfitrion pe Pavel Aghescu, directorul general al CASE SA și președinte de onoare al ADAMS. Subiectul – unul generos – ”Sănătatea populației și importanța formulării și aplicării politicilor de sănătate.” O participare, de asemenea, interesantă: Pavel Aghescu, Jean Paul de Rudder, din partea Mutualității Creștine Belgiene, Cristina Vladu, din partea Fundației TOT, fost secretar de stat în Ministerul Sănătății, Ioan Suru, președintele ADAMS, Camelia Preda, din partea Fundației TOT, doctorii Dragoș Luca și Laurențiu Mărțuică, directorul executiv al Direcției de Sănătate Publică a județului Caraș-Severin și, respectiv, directorul medical al Casei Județene de Asigurări de Sănătate, Marian Apostol, președintele Cartel Alfa, medici de la Slatina Timiș care lucrează în sistemul ADAMS. S-a vorbit aplicat și interesant despre sistemul românesc dar și cel belgian, mai ales despre prevenția în sănătate.
Am desprins câteva idei: avem tot mai elevate sisteme de de investigație dar, pe de altă parte, bolnavi tot mai tineri. Câteva obiceiuri alimentare nesănătoase, fumatul și alcoolul sunt factori de risc și se află la baza a 35 la sută din afecțiunile grave care retează anual, sute de vieți. Zahărul, va deveni precum tutunul, în categoria factorilor de risc. Cât despre prevenție, au susținut participanții, nu putem lăsa totul la latitudinea omului. Dar, pe de altă parte, până unde îl responsabilizăm, din acest punct de vedere. Ideea e că autoritățile sanitare românești, atât cât permit legile acum, pracic nu prea pot face prevenție, nici măcar în școli. Cât despre prevenția belgiană, Jean Paul de Rudder susține că în țara sa, la un euro cheltuit în prevenire rezultă o economie de patru euro în sistemul de sănătate. Noi? Noi nici măcar nu avem de unde lua asemenea statistici.
Sursa foto: cleanint.com
