Vineri, 13 mai 2016, la Soceni se va desfășura prima ediție a manifestării „Atelierele presei bănățene – Presa țărănească din Banat“. Acțiunea se adresează jurnaliștilor și intelectualilor de ieri și de astăzi care în scrierile lor au oglindit satul românesc, în special pe cel din Banatul de Munte, cu oamenii săi, cu tradițiile și cultura tradițională.
De ce despre presa ţărănească? Pentru că aceasta este un fenomen unic pe teritoriul actual al României, iar Gabriela Şerban şi Ion Bujor vor prezenta argumentele solide ale acestei afirmaţii. Apoi, pentru că la Soceni s-a născut unul dintre cei mai de seamă jurnalişti-ţărani din Banat. Petru BIZEREA a fost editorul ziarului OPINCA, din Coştei, în redacţia căruia s-a întocmit lista cu delegaţii din Banatul de Sud ce urmau să participe, în 1918, la Alba Iulia. Viitorul Centru Cultural din Soceni, care va cuprinde o bibliotecă, va purta numele lui Petru Bizerea, aşa cum Casa de Cultură va fi Ion Românu!
Nu în ultimul rînd, vom vorbi despre “presa ţărănească” actuală, contemporană cu ultimii 26 de ani de istorie zbuciumată. Colegii mei, jurnalişti, care au scris despre mediul rural, vor fi la Soceni. De ce este important mediul rural? Din nenumărate motive, însă, în cifre seci, să spun că 43,6% din populaţia României trăieşte în mediul rural, în condiţiile în care în statele din Uniunea Europeană procentul este de doar 25%. În Germania, doar 24,9% din populaţie trăieşte în mediul rural, în timp ce în Franţa ponderea este de doar 20,7%. Deci, sîntem o ţară rurală, indiferent cît am încerca să metropolitanizăm existenţa noastră! Totuşi, rata penetrării Internetului în sate a ajuns la aproximativ 47%, arată datele unui studiu. În acelaşi timp, în mediul rural televizorul şi-a menţinut statutul de liant al familiei şi producător de vedete.
Radioul captează în continuare atenţia locuitorilor din mediul rural. Vîrful de audienţă se întinde de dimineaţă pînă la prînz, comparativ cu perioada 7:00 – 9:00 a.m.în mediul urban. Pentru cei mai mulţi respondenţi (78%) radioul este ascultat în paralel cu activităţi zilnice de relaxare, de şofat sau în timpul mesei. El nu se ascultă pe internet sau alte tipuri de gadgeturi, precum în mediul urban, ci pe unde herţiene, cu radioul de pe frigider sau instalat în tractor. În acest context, ca jurnalist al RADIOULUI PUBLIC sînt OBLIGAT să rămîn aproape de mediul rural, de ţăranul bănăţean greu încercat, cînd de Unirea de la 1918, cînd de Colectivizare, cînd de… Reformă! Un spaţiu în care radioul public, care-şi colectează TAXA ŞI din spaţiul rural, sau MAI ALES!, va domina, clasic, încă, cel puţin 20 de ani!
Încă de la sfîrşitul secolului al XIX-lea în Banat au apărut periodice la sate. Gazetele ţărăneşti din Banat au apărut din iniţiativa şi pe cheltuiala unor ţărani inimoşi, mici proprietari de pămînt, dornici de a-şi afirma ideile, prin care dădeau, chiar soluţii de rezolvare a problemelor satului românesc interbelic. ,,Aceste ziare au introdus în viaţa noastră publică un nou curent, care i-a făcut pe diriguitorii politici să se intereseze mai de aproape de nevoile păturei ţărăneşti…În coloanele lor s-au înfrăţit condeiele ţăranilor cu scrisul intelectualilor, iar pe de altă parte în aceste coloane s-au îndrumat, s-au instruit şi s-au afirmat o mulţime de talente ţărăneşti” (Aurel Cosma). Fenomenul ţăranilor condeieri, ziarişti şi compozitori din Banat l-a impresionat plăcut pe Camil Petrescu care a remarcat în articolele sale nivelul cultural al ţinutului şi explozia creatoare a truditorilor brazdei. Academicianul Gabriel Ţepelea a întocmit în 1943 o antologie reprezentativă a scriitorilor ţărani din Banat atrăgînd atenţia asupra dimensiunilor şi valorii acestui fenomen. Iată ce spune Gabriel Ţepelea despre nivelul cultural al ţăranilor din Banat:” Mergînd cu treabă la primăria din comuna Comorîşte, unde stătea sora mea, am auzit că e acolo şi Paul Bortoş, un ţăran care se lăuda că ştie toată istoria lumii. Eu, curios, l-am intrebat ce perioadă o stăpîneşte mai bine, iar el a zis: “Toace, toace!”. Am incercat să-l încui şi l-am intrebat despre “războiul celor două roze”. A spus: “Apăi, nu ii mare lucru. Era două familii, Lancaster şi York…”. A ştiut tot, ba chiar a incercat să-mi pună el mie întrebări încuietoare. După asta, m-a dus la el acasă, unde avea o bibliotecă impresionantă. L-am intrebat dacă mai ştie şi alţi ţărani ca el. M-a dus la unul Pau, care scria sonete şi avea şi el o bibliotecă mare. De la ei am aflat că in aproape fiecare sat din Banat erau ţărani preocupaţi de istorie sau care scriau proză, poezie sau filozofie”.
SOCENI este un mic sat în judeţul Caraş-Severin, cunoscut pentru livezile de pomi fructiferi şi peisajul colinar liniştit. Numele localitatii Soceni deriva de la planta numita soc care se regaseste din abundenta pe aceste locuri. Atestarea documentara a localitatii Soceni este in anul 1452 sub denumirea de Socel fiind proprietatea lui Ion Bizerea. În 1492 apare, din nou, menţionată, aparţinînd de districtul Caransebeş. Atestarea documentară “face o pauză” pînă în 1717 cînd reapare în conscripţia cabinetului secret de la Viena, cu 56 de case, aparţinînd de districtul Vîrşeţ. Era una dintre comunele mari de la început de secol 18: Reşiţa- 62 de case, Ezeriş – 52, Vasiova – 36, Oraviţa – 24, Cîlnic – 82! Astăzi, Soceniul se întinde pe 2655 ha!
Aici, la Soceni, s-a născut Petru Bizerea, la 23 august 1881.
În anul 1918, Petru Bizerea iniţează la Coştei, împreună cu învăţătorul Patrichie Rămneanţu, editarea revistei Opinca, la care deţine funcţia de redactor. Opinca, foaie populară, apare, mai bine de un an, săptămînal, la Vîrşeţ. Bizerea a fost colaborator la Şcoala şi familia din Braşov, Foaia Diecezană şi Lucrul din Caransebeş, Lupta şi Poporul român din Budapesta, Progresul din Oraviţa, Românul din Arad, Drapelul din Lugoj, Biserica Ortodoxă Română, din Bucureşti, Casa Domnului şi Învăţătorul, din Cluj, Tribuna Banatului şi Biserica bănăţeană, din Timişoara, Izvorul tămăduirii din Huşi şi Candela din Cernăuţi.
Din păcate, multe din lucrările lui Petru Bizerea au rămas în manuscris. Dintre lucrările de cercetare publicate, cele mai însemnate sînt: Românii din Banatul iugoslav, Ignatie Vuia, episcopul Vîrşeţului, Din viaţa marilor luptători bănăţeni şi Din trecutul Comunei Soceni.
Despre presa ţărănească, satele Banatului şi cum sunt oglindite problemele lor în presa actuală vom discuta vineri, 13 mai 2016, la Soceni!
