Trăim o epocă a unui inexorabil ciclu de construcţie-deconstrucţie. Veţi spune că a fost dintotdeauna aşa. Poate. Am început, însă, de ceva timp, să realizăm că punem, vrem, nu vrem, din nou, bazele unei construcţii. Pe ruinele unei epoci apuse sau nu, noul edificiu începe să se întrezărească, dacă avem suficientă perspectivă să-i percepem liniile de forţă, amplitudinea, lărgimea. Edificăm o e-lume care ne va schimba cu totul vieţile. Ni le schimbă deja, numai că nu întotdeauna observăm. Repet, ne trebuie mai multă detaşare, perspectivă şi, de ce nu, un dram de fler previzionist, pentru a putea cuprinde totalitatea schimbărilor sau măcar părţile esenţiale.
Noi, gazetarii, am tot construit. Continua construcţie-deconstrucţie din ultimii ani, ar fi putut să ne dezarmeze, să ne strecoare în conştiinţa profesională o persistentă dezolare. Şi nu am scăpat de asta, e cert. Numai că, poate o anumită adaptabilitate, poate o anumită energie şi speranţă, generate de ataşamentul, de dragostea, chiar, pentru istoria clipei, ne-a făcut să mergem mai departe. Să tot construim, pe ruinele deconstrucţiilor. Au apărut şi au murit ziare, au apărut şi au murit radiouri, televiziuni, au apărut şi au murit publicaţii online. Starea economică, continua schimbare a intereselor politice şi economice, a configuraţiei sociale, au făcut să tot asistăm la edificii jurnalistice, unele perene, altele de o efemeritate îngrijorătoare.
Fenomenul jurnalistic se află la o răspântie economică, socială, tehnică dar, mai ales, de mentalitate. Deplasarea spre suportul digital creează noi oportunităţi dar şi un alt mod de a face presă. Noi, însă, vrem să construim împotriva diluării mesajului, împotriva disoluţiei conştiinţei profesionale a breslei, împotriva amatorismului ridicat la rang de autoritate în materie. Suntem un grup mic de gazetari, cunoscuţi, am zice, cu toată modestia. Pe lângă noi vor creşte tineri. Tineri inteligenţi, deschişi spre noile provocări, tineri care vor vrea şi vor trebui să înveţe ce înseamnă responsabilitatea cuvântului scris, fie el online, pe clasicul tipar sau într-o carte. Ce înseamnă imaginea, cuvântul vorbit la radio sau televiziune. Cu ajutorul unui alt tânăr, om de afaceri şi atent observator al fenomenului social şi politic, vrem să vă oferim o publicaţie mai aparte. Un loc special, unde veţi găsi exclusiv analize lucide, comentarii decente, atitudini şi observaţii jurnalistice pe care le dorim de calitate. Aşa am şi intitulat motto-ul nostru, de pe frontispiciul ziarului: jurnalism de calitate! „Intrăm în detalii” este o altă garanţie că vom ocupa un loc aproape descoperit în aceşti ani în jurnalismul românesc, care abundă de ştire şi de „live”: explicaţia realităţii, povestea istoriei clipei, interpretarea fenomenelor. Considerăm că jurnalismul românesc şi publicul său are profundă nevoie de aşa ceva, pentru a dispune de o busolă în agitatul câmp magnetic pe care îl reprezintă sarabanda evenimentelor, prezentate cu sufletul la gură în „Ţara lui breaking news”, cum spunea cineva. Sigur că demersurile noastre vor avea carne, sigur că vor fi exclusiv legate de realitate, numai că vom încerca să vă oferim şi cheia interpretării unor aspecte al căror sens poate uneori ne scapă.
Acel tânăr om de afaceri care şi-a asumat susţinerea şi dezvoltarea eCronica se numeşte Aurel Văduva, directorul general al S.C. Plastomet S.A Reşiţa, una dintre puţinele firme cu activitate exclusiv axată pe producţie industrială. Iar noi suntem Daniel Botgros, Dan Popoviciu şi Mario Balint. Deocamdată. Aşa cum am spus, vom creşte, pe lângă noi, tineri cu dragoste pentru cuvântul scris sau vorbit, şi pentru justiţie socială. Cu toţii vă invităm să ne fiţi părtaşi la un demers jurnalistic, sperăm din tot sufletul, de calitate. De aceea, lansăm eCronica în seara Ajunului de Crăciun. Ca un cadou pentru publicul nostru.
