Lumea pare complet desincronizată, atât economic, cât și din punct de vedere al politicilor monetare, astfel că ne-am trezit în 2015 cu riscuri geopolitice fără precedent. Am asistat la piețe care au atins un punct maxim de haos, în timp ce cantităţi uriaşe de bani aşteaptă, ceva, plasaţi în bănci din Nordul Europei, în depozite cu dobânzi negative, lăsând investiţiile să sângereze, fapt anticipat încă din primăvară. “După 25 de ani de la căderea Zidului Berlinului, lumea se confruntă din nou cu riscul de conflict major între state”, a declarat Margareta DRZENIEK-HANOUZ, economist principal al Forumul Economic Mondial de la Davos. “Cu toate acestea, astăzi mijloacele de a purta un astfel de conflict, fie prin atac cibernetic, competiţie pentru resurse, sancţiuni sau alte instrumente economice, sunt mai extinse ca oricând. Abordarea tuturor acestor declanşatori şi încercarea de a întoarce lumea către calea parteneriatului, şi nu a concurentei, ar trebui sa fie o prioritate pentru lideri pe masură ce înaintăm în 2015”, a adaugat ea.
Temerile provocate de riscurile geopolitice din această perioadă au făcut ca piețele să se orienteze către achiziționarea de aur și obligațiuni emise de state cu economii solide.
Pe fondul anexării Crimeii de către Rusia, a celui de-al patrulea an de război civil în Syria, a consolidării poziţiilor geo-strategice ale Statului Islamic şi a mişcărilor browniene din Maghreb, marile grupuri energetice ale lumii şi-au redus cu 200 de miliarde de dolari cheltuielile pe proiecte noi în manevre de urgenţă pentru a-şi reduce costurile şi proteja dividendele investitorilor.
Preţurile metalelor s-au redus, în medie, cu 17% din cauza capacităţilor noi de producţie puse în funcţiune şi a încetinirii creşterii cererii din China. Cel mai abrupt declin a fost înregistrat de preţurile minereului de fier, cu pînă la 46%. Oţelul s-a ieftinit cu 30%“, potrivit unei analize. Analiştii băncii au explicat că pieţele metalelor se ajustează prin închiderea operaţiunilor cu costuri ridicate şi prin reducerea investiţiilor. Producţia de oţel a Chinei, cea mai mare economie emergentă, este în scădere. China este ţara unde este produs jumătate din oţelul lumii. BM estimează scăderi pentru toţi indicii principali ai meteriilor prime din cauza supraproducţiei. China are o pondere de 50% în cererea mondială de oţel. De aceea orice ajustare economică de aici reverberează pe pieţele internaţionale.
Preţurile minereului de fier sunt cu 30% sub nivelul la care au început anul. Excesul de pe piaţă a crescut când cel mai mare producător din Brazilia, Vale, şi-a majorat producţia în trimestrul trecut la al doilea cel mai ridicat nivel din istoria sa.
Dintre companiile de minerit, Anglo American a anunţat că va renunţa la 53.000 de angajaţi în următorii ani, cea mai dramatică reducere de personal de până acum din industria de profil. Goldman Sachs a redus estimările privind preţul cuprului, un metal considerat barometru al sănătăţii economiei globale, cu 44% pentru 2018 şi a anunţat că se aşteaptă ca în China cererea să înregistreze cel mai lent ritm de creştere din ultimele două decenii.
Indicele Baltic Dry, care măsoară costul contractării transportului transoceanic de materii prime, a atins noi minime, la cel mai coborât nivel din 1986 încoace. Declinul cererii din China, cotaţiile în scădere ale mărfurilor în pieţele internaţionale şi abundenţa de oferte a industriei transportului maritim pot fi explicaţii ale acestui declin.
Cărbune, minereu de fier, oţel şi cupru pot fi transportate deopotrivă mai ieftin în condiţiile unor solicitări în scădere. Indicele Baltic Dry, întocmit pe baza calculelor de cost pentru 23 de rute transoceanice principale, s-a scufundat chiar şi sub nivelurile de la apogeul crizei financiare care a culminat cu căderea băncii americane de investiţii Lehman Brothers. În decembrie 2008, minimul a fost de 663 puncte, adică aproximativ cu 100 de puncte peste valorile actuale.
Primul lucru la care ne putem gîndi este reducerea cererii. În al doilea rînd, indicele tinde să se mişte în tandem cu preţurile internaţionale ale materiilor prime. Preţurile aurului, petrolului, platinei, aluminiului, cuprului şi minereului de fier se prăbuşesc. Pieţele materiilor prime au intrat în criză, iar analiştii se tem că turbulenţele se vor propaga pe bursele de acţiuni. Nimeni nu se aşteaptă ca plonjonul să se sfârşească prea curând.
Marile companii de minerit pur şi simplu „sângerează“ locuri de muncă, iar grupurile de energie şi-au redus cu zeci de miliarde de dolari cheltuielile pentru proiectele noi pentru a rezista crizei materiilor prime prin reduceri de costuri.
În al treilea rând, există şi o supraofertă în domeniul transportului maritim. Capacitatea s-a extins cu 80% faţă de 2008, în timp ce comerţul a urcat cu numai 40% în acelaşi răstimp, arată datele oferite de furnizorul de servicii integrate de shipping Clarkson.
Şi totuşi, doar încetinirea creşterii economice a Chinei nu poate explica această blocare aproape totale a „respiraţiei economice” a planetei. Sunt unele voci care spun că „undeva, acolo sus”, „cineva” aşteaptă, răbdător o RECONSTRUCŢIE!