Liderii mondiali au vorbit la Tribuna ONU, la cea de-a 70-a aniversare a constituirii organizaţiei pe care Titulescu a slujit-o cu devoţiune şi înalt profesionalism. Dincolo de accentele festiviste ale cuvântărilor, de gesturile de frondă ale unora, sau altora, din delegaţiile prezente, pentru prima data în ultimii 20 de ani, cuvântul cooperare a răsunat mai pregnant în urechile tuturor. O cooperare internaţională sporită va genera, în perspectivă imediată, o creştere a influenţei Organizaţiei în negocierile internaţionale, fie şi datorită creşterii numărului de căşti albastre cu încă 30.000. Dacă ONU îşi va creşte importanţa în următorii ani, se datorează şi politicii democrate, promovată de Obama – e drept, pe ultima sută de metri din mandat! -, în contradicţie cu politica republicană iniţiată de Bush Jr. care era pe punctul de a cere desfiinţarea organizaţiei! Istoric vorbind, republicanii vor veni la putere anul viitor şi vom mai vedea.
De la tribuna organizaţiei, liderii mondiali au vorbit despre situaţia planetară şi, evident, despre proiectele de politică externă în care sunt angrenate! Syria și Ukraina – două teme importante în discursurile celor doi șefi de stat, american şi rus, la Adunarea Generală a Națiunilor Unite din New York. În discursul său în fața Adunării Generale a ONU, preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, nu a ocolit niciunul din subiectele complicate ale agendei internaţionale: de la situaţia din Syria si lupta împotriva terorismului, la Ukraina şi Iran, la evoluţiile democratice şi drepturile omului, căt si la rolul acestei organizaţii in viitor. Preşedintele Obama a mai spus că este limpede că poporul din Ukraina doreşte o apropiere de UE şi nu de Rusia.
Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, in discursul său a repetat că, în opinia Moscovei, ar fi o greşeală să nu fie cooptat preşedintele Syriei Bashar al-Assdad pentru a se ajunge la pace, pentru că el ar avea forţele militare capabile sa–i înfrîngă pe militanţii Statului Islamic. El a criticat Occidentul pentru ca i-ar fi înarmat pe rebelii „moderați”, care apoi ar fi trecut de partea militanţilor islamici.
România nu se mai face bine. Aţi mai auzit asta. În orice caz, nu în timpul vieţii noastre, a celor crescuţi în comunism. Să ne aducem aminte că Moise şi-a mânat poporul născut în robie 40 de ani prin deşert. Suntem numai la 25. Conştiincioşi elevi, am notat sârguincios agenda internaţională, că despre proiect de ţară nu poate fi vorba!
“Obiectivul noii Agende este să eradicheze sărăcia în toate formele sale și să asigure o dezvoltare durabilă în cele trei dimensiuni proprii, de manieră echilibrată și integrată. Este datoria noastră comună să identificăm soluțiile adecvate pentru aceasta, într-o epocă în care știința și tehnologia sunt bunuri deplin dezvoltate, cu un potențial remarcabil de susținere a creșterii economice”, a spus Klaus Io0hannis de la înalta Tribună a ONU. “Trebuie să fim conștienți că măsurile care vizează eradicarea sărăciei nu reprezintă doar un angajament moral, ci și mijloace de promovare a păcii și a securității internaționale. Pacea internațională și securitatea – obiective majore ale Națiunilor Unite – nu pot fi promovate fără a ne îndrepta atenția, în mod deosebit, asupra dezvoltării. Trebuie să abordăm rădăcinile conflictelor, care includ sărăcia, lipsa de speranță, disperarea și excluziunea socială. Sărăcia ar putea duce la disperare și frustrare, ceea ce s-ar putea transforma în sămânța extremismului și a violenței. În același timp, pacea si securitatea – fie că se situează la nivel internațional, fie că reprezintă o chestiune națională – constituie premise majore pentru dezvoltarea durabilă, fără a lăsa de înţeles, în ţară măcar, CUM va face toate aceste lucruri, într-o ţară bîntuită de schism şi nevroze orientale!
Un licăr de speranţă ne lasă să vedem de la ONU, preşedintele ales al unei Românii a lucrului bine făcut, pe principiul “iată ce pot face două mîini dibace”, mulţumeasc nea Gogule!: “În cazul României, vom revizui Strategia Națională de Dezvoltare Durabilă, pentru a integra noile Obiective de Dezvoltare. Excluziunea socială este identificată ca o provocare majoră la adresa implementării Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă. În Strategia românească revizuită, se va pune accentul pe susținerea incluziunii persoanelor cu dizabilități, a tinerilor și a femeilor, în politicile de dezvoltare. Eradicarea sărăciei reclamă oportunități decente de angajare, iar prevenirea și evitarea excluziunii sociale necesită politici de coeziune socială.
Gata, ne-am scos! Punînd la muncă femeile, tinerii şi persoanele cu dizabilităţi, România va atinge noi culmi de progres şi civilizaţie, dincolo de problemele globale care-I frământă pe Barack, Vladimir sau Xi!
