Am tot auzit/văzut/citit în ultima vreme tot felul de opinii, păreri, chibițări și diverse alte asemenea poziții, în legătură cu noua conducere a primăriei Reșița. Nu am pătruns în dedesubturile problemei pentru că am reușit să îmi iau puțin concediu. Dar, văd că, firesc, de altfel, primarului în funcție, Ioan Popa, i se urmărește fiecare mișcare. Și de către opinia publică și de către mass-media. Ba face una, ba face alta, ba vrea una, ba vrea alta. Așa sună ecourile din partea celor ce privesc cu atenție. Îmi povestea un coleg aseară că a scris un text prin intermediul căruia observa că actualul primar pare mai puțin om politic și mai mult om de afaceri. Ceea ce e bine, considera colegul meu. În același timp, faptul că, neavând mașină personală, s-a întâmplat să fie luat odată de Nelu Popa cu autoturismul său, ceea ce i-a adus deja eticheta că îl pupă, știți dumneavoastră unde, pe primar. Prea repede aruncăm cu etichete și asta vine din lumea politică, acolo unde paranoia și scenarita sunt ridicate la rang de virtute. Nu-l apăr pe colegul meu, neapărat, dar cred ca poate avea și el simpatiile lui. Mai mult, un editorial consistă în general în impresia jurnalistului din acel moment față de realitate. Impresia aceasta se poate schimba. Nu putem fi întotdeauna consecvenți și când nu trebuie. Dădeam acest exemplu, pentru că percepțiile noatre și ale opiniei publice se pot modifica, depinzând de faptele celor aleși. Putem acum să scriem de pildă că Ioan Popa nu face nimic bun iar mâine, în fața unei realizări, să ne schimbăm părerea și să o consemnăm ca atare. Aceasta e normalitatea și ar trebui să fie știința dialogului. Nu tabere, ”dujmani”, resentimente, orgolii și altele. Ne-am săturat de dușmanii imaginari ai lui Mihai Stepanescu și am dori ceva normalitate, dacă se poate. Știți cum se spune, omul când e copil are prieteni imaginari iar la maturitate dușmani imaginari. Nu, n-am mai vrea asta.
Și acum, despre Nelu Popa, aș îndrăzni și eu să afirm că pare altceva. Afișează altă alură, altă abordare, nu are ticurile de politician care ne-au făcut atât rău. Și, consider, că, cu cât se va ține departe de ele, va fi bine pentru noi și pentru domnia sa. Dovedește, cel puțin până acum, energie și eficiență. Dorința de a schimba ceva. Sunt atuuri serioase pentru perspectiva de a face din Reșița un oraș reconectat la un set de valori care să-l ducă nu numai spre oprirea declinului, ci să spre dezvoltare. Are de lucru, serios, după câte se vede, pentru că antecesorii săi se pare că s-au dovedit foarte generoși cu ei înșiși. Să-i lăsăm, deci, un pic de răgaz, aș spune.